Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 138/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 138/
Ședința publică de la 10 2008
Complet de divergență compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Asistenți judiciari:
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamantele, B ). în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantelor, B )., precum și a pârâților Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și a participantului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare
CURTEA,
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată;i înregistrată sub nr.1043/64/15.10.2008 de reclamantele, B ). în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor s-a solicitat obligarea pârâților la calcularea și la plata drepturile salariale restante reprezentând diferența între salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier de ședință, pentru perioada 1.01.2006 până la 31.12.2006; actualizarea sumelor ce li se cuvin cu indicele de inflație și cu acordarea dobânzii legale până la data plății efective. Obligarea pârâtei 1 să opereze în carnetul de muncă modificările aferente perioadei 1 ianuarie 2006 - 31 2006 cu referire la funcția de grefier și salariul aferent și obligarea în solidar a pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței civile, a acestor sume datorate de pârâți pentru perioada sus-menționate.
Reclamantele au calitate de grefier de ședință la Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru pretențiile referitoare la plata despăgubirilor reprezentând diferența între salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefierul dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefierul de ședință pentru perioada 1.01.2006-31.12.2006, reclamantele susțin că în temeiul Legii 17/2006 care a modificat dispozițiile art.91 alin.2 Legea 567/2004 trebuie să fie salarizate conform grilei de salarizare a grefierului de ședință, ca efect al transformării posturilor de grefier dactilograf în grefier de ședință.
În cauză toți pârâții au formulat întâmpinare solicitând respingerea pretențiilor reclamantelor.
Pârâtul MEF prin DGFP Baf ormulat întâmpinare prin care invocă și lipsa calității procesual pasive a acestei părți susținând că nu au raporturi juridice directe cu reclamantele și pentru aceste considerente nu poate fi implicat obligațional față de aceste reclamante. Cu privire la această excepție, instanța o va respinge pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.
În ceea ce privește soluționarea în fond a pretențiilor reclamantelor grefieri de ședință foști grefieri dactilograf, instanța constată că sunt întemeiate în parte pentru următoarele considerente:
Este adevărat că grefierii dactilografi erau salarizați diferit față de grefierii de ședință pentru că prestau o activitate diferită, mai ușoară, cu responsabilități mai puține, cu atribuții mai puține, însă din momentul în care legiuitorul a prevăzut încadrarea acestora ca și grefier cu aceleași atribuții ca grefierii de ședință - spre exemplu - prin transformarea posturilor, salarizarea trebuia să fie similară.
Instanța apreciază că prin menținerea salariilor avute anterior apariției Legii 567/2004, acestor grefieri li s-a aplicat un tratament discriminatoriu.
Este corectă susținerea pârâților că dispozițiile art.91 alin.2 Legea 567/2004 au fost modificate prin Legea 17/11.01.2006 în sensul că acești grefieri - foști grefieri dactilografi - vor fi salarizați corespunzător legii speciale de salarizare, "lege" care a apărut și a intrat în vigoare după aproximativ 1 an - respectiv OG 8/2007 în vigoare din februarie 2007, însă această succesiune în timp a legilor nu justifică decât nesiguranța unui cadru legal și o recunoaștere implicită a unei discriminări create deja de legiuitor prin adoptarea unei dispoziții prin care o categorie de personal este adusă la egalitate față de o alta schimbându-se încadrarea în muncă, felul muncii, natura postului, fără exista remunerare similară, deși prevederile art.60 alin.5 introduse de Legea 17/01.2006 prevedeau că până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare rămân aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin.4 ("desemnat personal auxiliar" - fără a face distincție între grefier și grefier dactilograf cu noua încadrare), respectiv rămân aplicabile dispozițiile legii vechi de salarizare, anterioară OG 8/2007 pentru toate persoanele ce intră în categoria "personal auxiliar de specialitate al instanțelor" fără distincția menționată, aceasta fiind deja înlăturată prin prevederile Legii 567/2004 art.91.
Prin urmare, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii 17/2006 (în vigoare din 19.01.2006) și până la data intrării în vigoare a actului normativ ce reglementează noua salarizare a personalului auxiliar respectiv OG 8/2007 (în vigoare din februarie 2007), li se cuvin reclamanților grefieri de ședință foști grefieri dactilograf drepturile salariale pretinse constând în diferența dintre salariul ce trebuia să-l primească în calitate de grefier de ședință și salariul primit ca foști grefieri dactilograf, deoarece transformarea postului se realizase, sarcinile de serviciu erau îndeplinite deja de reclamanți în noua calitate conform dovezilor existente la dosar, respectiv liste de ședință care confirmă prezența în ședință a grefierilor reclamanți.
Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii 17/2006 pretențiile reclamantelor sunt nefondate pentru argumentele mai sus expuse, drept pentru care pretențiile reclamantelor aferente perioadei 1.01.2006-18.01.2006 vor fi respinse.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite și restul pretențiilor privitoare la înscrierea în cartea de muncă a reclamantelor a drepturilor mai sus descrise.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor invocată de acesta.
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele, B )., cu domiciliul ales la Curtea de APEL BRAȘOV,-, jud.B, în contradictoriu cu pârâții: Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud.B, Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B, B- - nr.7, jud.B, și în consecință:
Obligă pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească reclamantelor, B ). drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefierul dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefierul de ședință, pentru perioada 19.01.2006-31.12.2006.
Obligă pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției să plătească reclamantelor actualizarea sumelor ce rezultă din diferența salarială mai sus recunoscută, cu aplicarea indicelui de inflație și cu acordarea dobânzii legale începând cu 19.01.2006 până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze în carnetele de muncă ale reclamantelor, cuvenitele mențiuni cu privire la drepturile susmenționate.
Obligă pârâtul MEF să aloce fondurile bănești necesare plății drepturilor susmenționate, către ordonatorii de credite Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV.
Respinge restul pretențiilor aferente perioadei 1.01.2006-18.01.2006.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
Grefier șef sectie,
-
Cu opinie separată
În sensul respingerii acțiunii reclamantelor.
Judecător,
- -
Opinia separată
În dezacord cu opinia majoritară consider că acțiunea reclamantelor se impunea a fi respinsă.
Drepturile bănești ce fac obiectul pretențiilor din acțiunea dedusă judecății sunt solicitate în baza dispozițiilor art.91 din Legea nr.567/2004 astfel cum acestea au fost modificate prin Legea 17/2006, potrivit cărora "grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați conform legii speciale de salarizare". Această lege de salarizare - OG 8/2007 a apărut și a intrat în vigoare după aproxim.1 an iar în această perioadă grefierii deși prestau aceeași muncă primeau salarii diferite.
Prin urmare, pretențiile reclamantelor au la bază premisa potrivit căreia textul legal invocat este discriminatoriu întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Constituția României cât și de art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și de art.6 alin.2 Codul muncii.
Cu privire la acest aspect, în opoziție cu ceilalți membri ai completului, apreciez că instanțele ordinare au posibilitatea să constate doar existența unei discriminări în aplicarea unei legi de câtre anumiți subiecți de drept, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a se invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității. În acest sens părțile sau instanțele ordinare din oficiu pot invoca excepția de neconstituționalitate în cadrul procesului pendinte.
În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta a fost în vigoare, instanțele ordinare au obligația de a respecta conținutul respectivei norme, în caz contrar actul de justiție fiind derizoriu.
Conform principiului separării puterilor de stat, unica autoritate legislativă a țării este Parlamentul, astfel încât instanțele de judecată au menirea doar de a pune în aplicare dispozițiile legale adoptate de parlament, neputându-se substitui organului legislativ pentru a extinde aplicabilitatea unei dispoziții legale și altor categorii de persoane decât cele enumerate în mod limitativ de legiuitor în textele de lege de care se prevalează reclamanții din acțiunea de față.
În acest sens a decis și Curtea Constituțională prin deciziile 818, 819, 821 din 3 iulie 2008 prin care s-a constatat că este neconstituțional un asemenea înțeles al OG nr.137/2000 "prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative".
Prin urmare, acțiunea reclamantelor se impunea a fi respinsă în tot.
Judecător,
- -
Red.op.maj.: AP/16.12.2008
Red.op.sep.:CȘ/18.12.2008
Dact: MD/18.12.2008 - 9 ex.
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu
