Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 138/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA NR. 138
Ședința publică din 19 februarie 2009
PREȘEDINTE: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 2: Sas Laura Biscan Liliana
Asistenți judiciari - -
-
Grefier
Pe rol se află judecarea acțiunii civile având ca obiect drepturi salariale, formulată de reclamanții:, și, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Botoșani, cu sediul în mun. B,-, județul B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de Apel Suceava, cu sediul în mun. S,-, județul S, Tribunalul Botoșani, cu sediul în mun. B,-, județul B, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B, cu sediul în mun. B, nr. 5, județul B și, pentru opozabilitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3.
La apelul nominal au lipsit reclamanții și reprezentanții pârâților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu, având în vedere Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, prin care Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea art. I și II din nr.OUG 75/2008, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c din Codul d e procedură civilă, a invocat excepția de necompetență materială a acestei instanțe în soluționarea prezentei cauze și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr. 608/39/11.12.2008 reclamanții:, și, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru opozabilitate, obligarea în solidar a pârâților la calcularea și plata de despăgubiri în favoarea fiecărui reclamant, echivalente cu drepturile salariale reprezentând 25% din valoarea salariului de bază, pentru perioada 3 2005 - 3 2008 și în continuare, până la încetarea stării de discriminare, pentru reclamanții, pentru reclamanta pentru perioada 3 septembrie 2007 - 3 2008, reclamanta pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 3 2008, reclamanta - pentru perioada 3 2005 - 1 august 2007 și reclamantul pentru perioada 3 2005 - 1 iunie 2007; obligarea în solidar a pârâților la calcularea și la plata actualizată a sumelor datorate, prin aplicarea coeficientului de inflație, începând cu momentul nașterii dreptului lor la despăgubire; obligarea pârâtului Tribunalul Botoșani la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamanților, conform celor ce vor fi dispuse; obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate; obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt grefieri în cadrul Secției penale a Tribunalului Botoșani, având un program de "permanență" ce presupune ca "periodic și consecutiv", timp de câte o săptămână, după orele de program și în zilele nelucrătoare, fiind disponibili și, în caz că este necesar, să se prezinte la sediul instanței pentru înregistrarea, eventual și judecarea unor cauze penale ce presupun urgență, respectiv cauze penale ce au ca obiect luarea, prelungirea ori menținerea măsurilor preventive., sunt obligați să nu părăsească localitatea, pentru ca, în situația în care sunt solicitați, să se poată deplasa în instanță în cel mai scurt timp și pe cheltuiala lor.
Prin această stare de fapt a fost restrâns dreptul lor la libertatea de mișcare - dreptul fundamental garantat prin legislația internă și internațională și, totodată, se aduce atingere și relațiilor sociale privind viața de familie și în societate - ocrotite de legiuitorul român, având în vedere faptul că nu au posibilitatea de a-și face un program normal pentru sfârșitul de săptămână sau de sărbători, pentru că, indiferent dacă este zi lucrătoare sau (1, C, Revelion sau Paște și alte sărbători legale), indiferent de oră, trebuie să fie de a se prezenta la locul de muncă.
În plus, sunt afectate grav relațiile de familie, precum și cele sociale. În cadrul relațiilor de familie reclamă faptul că sunt în imposibilitate de a acorda atenție, îngrijire și supraveghere copiilor lor minori, soțiilor și bătrânilor pe care îi au în îngrijire, precum și de a se achita de obligațiile casnice și gospodărești. Mai mult, sunt puși în situația ca la orice oră din noapte să se prezinte la instanță pentru a participa la soluționarea unor dosare cu propuneri de arestare preventivă.
În cadrul relațiilor sociale afectate, subliniază nu numai impedimentele de participare la anumite evenimente sociale, dar și imposibilitatea susținerii unor relații interumane.
Deoarece în Statul grefierului și în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești "asigurarea permanenței este obligatorie", cred că această obligație trebuie să aibă un corelativ și în obținerea unor drepturi corespunzătoare pentru asigurarea principiului egalității de șanse și a desfășurării normale a relațiilor de serviciu.
Așa fiind, întrucât activitatea de permanență în instrumentarea cauzelor penale este necesară, având în vedere prevederile Codului d e procedură penală și art. 53 alin. 1 din Constituția revizuită a României, consideră că cererea lor legitimă privind plata unor despăgubiri ca urmare a restrângerii unui drept fundamental.
Se consideră discriminați față de grefierii de la celelalte secții - Civil și Comercial - care nu participă la serviciul de permanență și beneficiază pe deplin de repaus la sfârșit de săptămână sau chiar în cursul săptămânii, în afara orelor de program, aspect care îi îndreptățește la a solicita acordarea sporului de 25% pentru perioadele în care am fost la dispoziția instanței pentru a asigura serviciul de permanență.
Întrucât activitatea de permanență în instrumentarea cauzelor penale este necesară, având în vedere prevederile Codului d e procedură penală și art. 53 alin. 1 din Constituția revizuită a României, consideră cererea lor legitimă privind plata unor despăgubiri ca urmare a restrângerii unui drept fundamental.
Însă, în unitățile bugetare, faptului îndeplinirii obligației de permanență, i-a fost recunoscut și dreptul corelativ salarial.
Rezultă de aici că sunt discriminați față de alte categorii de salariați bugetari, spre exemplu lucrătorii de poliție, care sunt remunerați pentru serviciul de permanență.
Astfel, potrivit dispoz. art. 11 din nr.OG 38/2003, republicată, potrivit căruia "polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanentă de 25% din salariul pentru funcția îndeplinită, din salariul pentru gradul profesional deținut, din salariul de merit, din indemnizația de conducere și gradații.
Inclusiv avocații beneficiază de suplimentarea cu 50% a onorariilor pentru asistența juridică acordată din oficiu, sâmbăta duminica și sărbătorile legale.
Singurii salariați ai statului cărora, începând cu anul 2000, statul nu le-a mai recunoscut dreptul de a fi salarizați pentru munca suplimentară probată și nu au mai primit sporurile salariale pentru munca prestată peste cele 8 ore de program zilnic, prevăzute în art. 41 alin. 3 din Constituție, sau pe timp de noapte sunt magistrații, procurori și judecători, precum și personalul auxiliar din domeniul justiției.
Astfel, pârâții au încălcat dispozițiile art. 1 și 2 lit. E pct. I din nr.OG 137/2000, potrivit cu care "principiul egalității între cetățeni, al excluderii discriminării sunt garantate prin exercitarea drepturilor economice În special dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare", dar și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și prevederile art. 41 și 42 din Constituția României.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii în principal, ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, în speță nefiind întrunite condițiile răspunderii civile contractuale ori cele ale răspunderii civile delictuale.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, atât pe cale de excepție, pentru lipsa calității procesuale pasive, cât și pe fond, ca neîntemeiată.
La termenul de judecată de astăzi, instanța a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cauze.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra excepției invocate, instanța reține următoarele:
Art. I alin. 1 din nr.OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției stabilește că, cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate în prima instanță, de curțile de apel.
Prin decizia nr. 104 din 20.01.2009, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. I și II din nr.OUG 75/2008 sunt neconstituționale.
Această decizie are efecte obligatorii în prezenta cauză, așa cum impune art. 147 alin. 4 din Constituția României.
Prin dispozițiile art. 284 alin. 1 din Codul muncii, coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. c pr. civ. tribunalului i s-a conferit plenitudinea de competență în ceea ce privește soluționarea conflictelor de muncă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 158 alin. 3. pr. civ. și a dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARĂȘTE:
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții:, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B și, pentru opozabilitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în favoarea Tribunalului Botoșani.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
26.02.2009
Președinte:Andrianu VirgilJudecători:Andrianu Virgil, Sas Laura Biscan Liliana
