Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 142/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 142/2008
Ședința publică de la 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan vicepreședinte Curtea de
Apel
- - -- JUDECĂTOR 2: Mihai Pașca Sebastian Nașcu Ioana Cibu Mirea
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii formulate de reclamanții, corina, și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că reclamanta - a înregistrat la dosar la data de 18.11.2008 o adresă prin care arată că își însușește acțiunea. cererii cererea de chemare în judecată semnată de aceasta și adeverințe eliberate de Tribunalul Hunedoara cu care reclamanții fac dovada calității procesuale active.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii civile de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA, sub dosar nr-, reclamanții, și -, cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Brad, cu sediul în B,-, județul H au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în municipiul B,-, sector 5, Tribunalul Hunedoara, cu sediul în municipiul D,-, județul H, Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în AIE., nr.1, județul A, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, nr.1-3, sector 1, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la acordarea despăgubirilor bănești reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în Anexa I lit. A pct. 6- 13 corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare reclamant începând cu data intrării în vigoare a OUG 27/2006 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești și în continuare sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt judecători în cadrul Judecătoriei Brad.
Urmare a Hotărârii 185/22.07.2005 a CNCD precum și a Deciziei nr. VI din 15.01.2007 pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii, în expunerea de motive din OUG 27/2006 s-a justificat necesitatea unei salarizării adecvate și nediscriminatorii a judecătorilor și procurorilor pentru eliminarea tuturor inegalităților existente în sistemul de salarizare al magistraților.
Cu toate acestea prin OUG 27/2006 și apoi prin Legea 45/2007 discriminarea este adâncită mai mult prin stabilirea unui coeficient de ierarhizare superior în favoarea magistraților procurori din structurile DNA și DIICOT Anexa 1 lit. A pct.6-13 și ceilalți magistrați.
Acordarea unei importanțe vădit superioare a activității desfășurate de procurorii și personalul auxiliar de specialitate din cadrul DIICOT și DNA, raportat la activitatea desfășurată pentru aceleași cauze de judecători, este nejustificată și nu reprezintă o metodă adecvată de atingere a scopului legitim urmărit și anume, " reducerea fenomenului de corupție".
Potrivit art.11 alin.1 din OUG 27/2006, procurorii din cadrul DNA și DIICOT sunt salarizați numai în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii, indiferent de gradul profesional deținut, în condițiile în care potrivit art.43 alin.1 din Legea 303/2004, promovarea judecătorilor și procurorilor la instanțele și parchetele ierarhic superioare se face numai prin concurs organizat la nivel național în limita posturilor vacante existente.
În această situație, eludând criteriile reținute prin art.2 din OUG 27/2006, și anume: "locul", "rolul", "răspunderea", "complexitatea", "riscurile funcției, "incompatibilitățile", și "interdicțiile", prevederile legale instituite prin art.11 alin.1 și 2 raportat la art.2 și 3 din acest act normativ care a fost aprobat, completat și modificat prin Legea 45/2007 nu respectă nici garanțiile oferite de dreptul european prin art.5-6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitoare la noțiunea de "instanță independentă", "judecător sau alt magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuțiilor juridice", "tribunal" continuând tratamentul discriminator între magistrați - respectiv între cei incluși în structurile DIICOT și DNA și cei aflați la judecătorii, tribunale, curți de apel precum și la parchetele de pe lângă acestea - instituit de art.28 alin.4 din OUG 24/2004, modificată prin Legea 601/2004 și de art.24 din Legea 508/2004.
A mai susținut că în acest fel sunt astfel încălcate și dispozițiile legii fundamentale, care la art.126 al.1 statuează că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege" și invocat în acest sens practica Curții Constituționale, care în considerentele Deciziei nr.20/02.02.2000 a reținut jurisprudența îndelungată a CEDO (cazul Marks contra Belgiei - 1979) ce statuează că "în aplicarea prevederilor art.14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale reprezintă o încălcare a acestor prevederi, orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă", iar prin Decizia nr.1/8.02.1994 a stabilit că "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice".
Tot astfel, prin Decizia nr.135/05.11.1996, Curtea Constituțională a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite."
În drept, reclamanta a invocat art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ratificat prin Decretul nr.212/1974, art.14 din CEDO, art.4din Carta Socială revizuită, art.5-6, art.8, art.39 alin.1 lit. a, art.40 alin.2 lit. c și art.154 alin.3, art.155 și art.165 din Codul muncii.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA a solicitat, prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată deoarece prin promovarea ei se tinde la modificarea actelor normative și la acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care face trimitere reclamanta se acordă personalului auxiliar în temeiul legilor speciale.
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei susținând că reclamanții nu pot susține că sunt discriminați, deoarece așa cum statuat și Curtea Constituțională, în deciziile pronunțate, principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
În al doilea rând a susținut că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite prin lege, ori drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare și nu pot fi acordate decât cu încălcarea principiului separației puterilor în stat și cu depășirea limitelor puterii judecătorești care în acest mod și-ar aroga atribuții de legiferare.
Deliberând asupra cererii formulate Curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Brad.
Actul normativ care reglementează statutul acestei categorii socio - profesionale este Legea 303/2004 statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Salarizarea judecătorilor a fost reglementată începând cu 10 04 2006 de dispozițiile OUG27/2006
Potrivit dispozițiilor OUG27/2006 drepturile salariale ale judecătorilor se stabilesc astfel:
OUG 27/2006
Art. 3 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
În ceea ce privește salarizarea personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acesta este reglementată de OUG43/2002 și Legea 308/2004 astfel:
OUG 43/2002
Art. 28 alin.6 Salarizarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului economic și administrativ este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Legea 308/2004
Art. 24 alin.6 Salarizarea personalului auxiliar de specialitate este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispozițiile referitoare la salarizarea personalului din cadrul acestor structuri își au justificarea în faptul că, potrivit legii, ele sunt integrate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
OUG 43/2002
Art. 1 - (1) Prin prezenta ordonanță de urgență se înființează Direcția Națională Anticorupție, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.
Legea 308/2004
Art. 1 - (1) Prin prezenta lege se înființează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Față de aceste dispoziții legale rezultă că modul de salarizare a magistraților care funcționează în cele două structuri specializate respectă dispozițiile generale cuprinse în legile de salarizare ale magistraților, potrivit cărora, salarizarea se face printre altele și în raport cu nivelul instanței. Întru-cât cele două structuri au alt nivel de instanță decât instanța la care funcționează reclamanții este corect ca aceștia să beneficieze și de o altă salarizare. Dealtfel reclamanții nu au contestat dreptul legiuitorului de a stabili drepturile salariale în raport cu nivelul instanței deoarece nu au făcut nici o referire la drepturile salariale ale personalului ce-și desfășoară activitatea la tribunale, curți de apel ori Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ceea ce privește aspectele legate de modul de selectare a personalului în cadrul acestor structuri, de consecvența legiuitorului în privința criteriilor de numire și promovare prin raportare la principiile generale ce guvernează această materie în întregul sistem judiciar, acestea nu pot face obiectul prezentei cauze, care vizează doar aspecte de ordin pecuniar.
Față de cele ce preced Curtea va constata că cererea reclamanților este nefondată și o va respinge.
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, și -, toți cu domiciliul procesual ales la Judecătoria Brad, cu sediul în B,-, jud.H, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Hunedoara cu sediul în D,-, jud.H și Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A I, nr.1, jud.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.11.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
- - - -
Grefier.
- ---
Red.
Tehnored. 9 ex.
Președinte:Alina Lodoabă Monica Maria MureșanJudecători:Alina Lodoabă Monica Maria Mureșan, Mihai Pașca Sebastian Nașcu Ioana Cibu Mirea
