Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1449/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1449
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE. - -
JUDECĂTORI: Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Petrina Manuela
: - -
GREFIER:
********************************************
La ordine a venit spre soluționare recursurile promovate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEI, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, și PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva sentinței civile nr. 667 din 7 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.-
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, constată că recursurile sunt declarate în termen, motivate și legal scutite de taxă de timbru.
Nemaifiind alte cereri sau excepții, instanța constată, că prin recursurile formulate s-a solicitat judecarea în lipsă și constată cauza în stare de judecată trecând la deliberare.-
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 667/C/7 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar -, s-a dispus:
- admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice cu consecința respingerii pe această excepție a acțiunii față de acest pârât;
- admiterea acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț;
- obligarea pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din îndemnizația de bază brută lunară în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, începând cu 11.05.2007 și pe viitor.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată, deoarece nu corespunde cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, astfel pe cale de consecință s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Pe fondul cauzei, examinând probatoriul administrat în dosar, instanța a reținut că, reclamantul a fost numit procuror, din data de 11.05.2007 și în prezent, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman.
În temeiul dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin art.1 pct 92 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996 s-a dispus abrogarea art.47 din această lege, ordonanța fiind aprobată prin Legea nr. 334/2001.
OG nr.83/2000 a fost emisă, așa cum rezultă din preambulul ei, în baza art. 1lit. q pct.1 din Legea 125/2006 prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să abroge Legea 50/1996, nici total nici parțial.
Astfel, abrogarea art.47 din Legea 50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ, așa cum e definită în Legea nr.24/2000 (lege în vigoare la data emiterii OG nr. 83/2000).
S- constatat că art.1 pct. 42 și art. IX alin 2 paragraf 1 din OG nr.83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt inaplicabile, situație în care efectele art. 47 din Legea 50/1996 republicată, se produc și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, astfel încât dispozițiile menționate nu și-au încetat valabilitatea.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înalta curte de Casație și justiție - Secțiile Unite, a admis recursul în interesul legii și în interpretare și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Efectul supraviețuirii normei în discuție este acela că drepturile consacrate legislativ prin art.47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin persoanelor prevăzute în lege, respectiv și reclamantului în cauza de față, care îndeplinește funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, fiind salarizat conform dispozițiilor Legii nr.50/1996.
În raport de cele menționate s - a apreciat că acțiune este fondată, fiind obligați pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț să plătească reclamantului sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 11.05.2007 și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs în termen legal, motivat și legal scutit de plata taxei judiciare de timbru,în comunde către pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău ( fl. 3-6 ),și în mod separatde către Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Bacău ( fl. 12-17 ), cauza înregistrându-se pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
Motivele de nelegalitate invocate de recurenți au vizat în esență următoarele:
- ingerința instanței în atribuțiile puterii legislative prin acordarea dreptului recunoscut prin Decizia în interesul legii nr. 21/2008 atât pentru viitor, cât și în cuantum actualizat cu indicele de inflație, față de faptul că s-a adăugat la legea de salarizare a magistraților, respectiv la legea bugetului de stat ce nu le permite ca ordonatori de credite să-și includă în bugetul propriu sume fără bază legală;
- înlăturarea interpretării date problemei de drept deduse judecății de către în recursul în interesul legii soluționat prin. 21/2008 după data de 27.05.2009 când s-a pronunțat Curtea Constituțională în sensul existenței conflictului de natură constituțională între autoritatea judecătorească reprezentată de și Guvern și Parlament pe de altă parte.
- greșita respingere a cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în condițiile în care atât acțiunea față de această parte s-a respins pe lipsa calității procesual pasive, iar obligația de garanție subzistă în virtutea dispozițiilor art. 131 pct.1 Legea 304/2004 republ. coroborate cu art. 19 din Legea 500/2002.
Recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Legal citat, intimatul reclamant nu s-a prezentat nici personal, nici prin mandatar, nu a formulat întâmpinare și nici alte cereri.
Examinând recursurile în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art. 304/1, 312.pr.civ. constată caracterul lor nefondat justificat de următoarele:
în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în mod legal și temeinic nu a fost primită de către prima instanță ( fl. 28 fond ) din moment ce:
- atragerea terților în procesul început pe calea prev. de art. 60.pr.civ. este admisibilă numai în cazul în care partea căzută în pretenții ar putea să se îndrepte împotriva alteia cu o cerere în despăgubire; ori în cauză, așa cum au recunoscut și recurentele ( fl. 5, 16 ), chemarea Ministerului Finanțelor Publice nu s-a făcut pentru a acoperi o eventuală despăgubire cauzată de pierderea litigiului, ci în temeiul competențelor de pregătire și rectificare a legilor bugetare anuale; ori în cauză nu ne aflăm deja în stadiul elaborării unui proiect de rectificare a bugetului cu includerea și a acestor drepturi, astfel încât să se justifice admiterea pretențiilor față de Ministerul Finanțelor Publice.
- mai mult, prin semnarea Ordinului comun nr. 3774/C/22.08.2008, respectiv a OUG71/2009, Ministerul Finanțelor Publice a recunoscut nu numai dreptul de plată a unor astfel de sume, ci și timpii de exercitare a obligației sale de a aloca sumele necesare efectuării plății drepturilor salariale între care se regăsește și cel ce face obiectul prezentului litigiu; prin urmare orice altă obligație impusă pe cale judiciară apare ca lipsită de interes și totodată prematură.
Actualizarea dreptului acordat cu indicele de inflație și plata sa și pentru viitor se justifica întrucât:
Într-adevăr, recurentele sunt instituții bugetare, dar au și calitatea de ordonator de credite, calitate în care, conform art. 132 din Legea 304/2004 republ. cu modif. elaborează proiectele de buget anual; prin urmare, în exercitarea acestei obligații nimic nu le împiedică să includă în proiectul de rectificare bugetară atât suma de bază ( pentru trecut, prezent și viitor ), cât și actualizarea sa cu indicele de inflație.
Reparația cuvenită reclamantului trebuie să fie una echitabilă astfel încât să acopere toate pierderile suferite prin neplată - prin raportare la puterea diferită de cumpărare a leului între momentul când s-a născut dreptul și cea din momentul plății efective datorată economiei românești puternic afectată de inflație; prin urmare, în acest context, plata despăgubirilor cuvenite reclamantei s-a dispus a se face în funcție de indicele de inflație, conform art. 1084. civ. și nu potrivit art. 1088. civ. care reglementează dobânda legală; prin urmare, nu s-a reținut o culpă propriu zisă a pârâtelor, iar soluția nu trebuie interpretată ca o sancțiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamantul este îndreptățit să o pretindă pentru repararea pierderii suferite. puterii de cumpărare a sumelor datorate cu titlu de despăgubiri nu se poate înlătura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflație, care spre deosebire de dobânda legală - ce se datorează de la data introducerea cererii de chemare în judecată - este aplicabilă pentru întreaga perioadă în care sumele datorate nu au fost achitate.
Dispoziția privind plata și pentru viitor a dreptului la sporul de suprasolicitare de 50% nu adaugă la legea specială - așa cum s-a susținut -, ci lămurește toate părțile implicate de faptul că efectele sale - în accepțiunea noțiunii de bun conform art. 1 din Primul Protocol la CEDO- - nu sunt numai pentru trecut, ci se conservă și pentru viitor, ca drept câștigat; de asemenea, se justifică și prin aceea că vine în sprijinul pârâtelor la întocmirea proiectelor bugetare, și preîntâmpină eventuale litigii viitoare, în condițiile în care nici până în prezent nu s-au dat garanții că dreptul astfel câștigat va fi respectat.
În aceste împrejurări, constatând că nu sunt alte motive care să fie analizate din oficiu, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN ELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile ca nefondate, promovate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEI, PARCHETUL DE PE LÎNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, și PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva sentinței civile nr. 667 din 7 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.sent.,
Red.dec./20.11.2009
Tehn.red./15.12.2009
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Petrina Manuela
