Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 150/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 150
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 12 noiembrie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș- JUDECĂTOR 2: Sorina Ciobanu- - - - - judecător
ASISTENȚI JUDICIARI: - - -
- -
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare acțiune civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că învederează instanței următoarele:
- obiectul cauzei îl constituie drepturi salariale ale personalului din justiție;
- dosarul se află la al doilea termen de judecată;
- procedura a fost îndeplinită;
- prin compartimentul arhivă s-au depus la dosar relațiile solicitate la termenul anterior de la Tribunalul Vaslui și Tribunalul Bacău.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra acțiunii civile de față reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând să se constate că este discriminată în raport de prevederile art.11 alin.1 și 2 raportat la prevederile art.3 și 4 din OUG27/2006 aprobată, completată și modificată prin Legea nr.45/2007 coroborată cu prevederile art.1 alin.2 lit.e pct.1 și ale art.27 din OG137/2000 republicată, pentru a se anula situația creată prin discriminare prin acordarea despăgubirilor reprezentând drepturile salariale rezultate din diferențe dintre salariile rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în anexa I lit.a pct.6 - 13 corespunzător funcțiilor exercitate începând cu data de 01.09.2006 până la zi și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data executării efective la care se adaugă dobânda legală; obligarea pârâtului Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă; obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare acordării acestor despăgubiri.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că noua modalitate de salarizare, concretizată inițial prin adoptarea OUG27/2006 și apoi prin emiterea Legii 45/2007 în loc să înlăture discriminarea directă - constatată de prin hotărârea nr.185/2005 și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia VI/15.01.2007 o adâncește și mai mult prin stabilirea unui coeficient de ierarhizare superior în favoarea magistraților procurori din cadrul DNA și DIICOT.
Susține reclamanta că grilele de salarizare stabilesc în favoarea procurorilor DNA și DIICOT un coeficient de multiplicare cuprins între 19 - 23, în timp ce judecătorul care judecă un dosar instrumentat de un astfel de procuror este salarizat cu un coeficient de multiplicare de doar până la 17, fiind astfel încălcat principiul unilateral al procesului penal.
Mai arată reclamanta că vechimea în magistratură reprezintă criteriul definitoriu, omniprezent și esențial în stabilirea salarizării personalului prevăzut de OUG27/2006, acest element explicit sau implicit de la caz, aflându-se în corelație directă, necesară și obligatorie cu celelalte două criterii - nivelul instanțelor sau parchetelor, respectiv funcția deținută.
Consideră reclamanta că deși scopul urmărit - reducerea neîntârziată a fenomenului de corupție - este legitim, metoda de atingere este una inadecvată.
Invocă de asemenea reclamanta în sprijinul cererii sale practica CEDO, a Curții Constituționale și decizii de speță.
Pârâta Ministerul Justiției a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea ca nefondată a acțiunii, făcând referire la deciziile nr.818,819 și 820 ale Curții Constituționale și la practica altor instanțe.
Examinând cauza sub toate aspectele Curtea reține următoarele:
Reclamanta a activat ca judecător începând cu 15.01.2008 în cadrul Judecătoriei Bacău, iar anterior acestei date -respectiv 01.06.2006 - 14.01.2008 a activat în cadrul Judecătoriei Bârlad.
Potrivit art.11 alin.1 din OUG nr. 27/2006, modificat și completat prin Legea nr. 45/2007, procurorii din cadrul DNA și cei din cadrul DIICOT sunt salarizați potrivit punctelor 6 - 13 lit. A din Anexa la ordonanță, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați, potrivit legii.
Punctele 6 - 13 din Anexa la OUG nr. 27/2006 privesc salarizarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă
Conform art.3 alin.1 din nr.OUG 27/2006 judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți sunt salarizați cu o îndemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art.86 din Legea nr. 303/2004, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzute în anexa ce face parte din ordonanță.
DIICOT este o structură în cadrul Parchetului de pe lângă, așa cum rezultă din art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 508/2004 modificată și completată, astfel că salarizarea acestora s-a făcut în conformitate cu art.3 din nr.OUG 27/2006 și art.74 alin.1 din Legea nr. 303/2004.
De aceea, susținerile reclamantei potrivit cărora dispozițiile nr.OUG27/2006 instituie o discriminare sunt nefondate, deoarece acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii din cadrul DIICOT este făcută în considerarea nivelului parchetului unde funcționează. Astfel, nu toate situațiile în care anumite persoane sunt tratate diferențiat pot constitui acte de discriminare, iar un asemenea tratament poate avea la bază un alt motiv decât apartenența persoanei respective la una din categoriile prevăzute în art.2, 1 nr.OG137/2000.
de multiplicare 19 - 23 conform Anexei la.nr.OUG27/2006 lit.A, nr.crt.6-13, se acordă procurorilor cu funcții de conducere și execuție ce își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă, astfel că regula aceleiași salarizări și pentru procurorii din cadrul DIICOT este justificată.
Dacă acțiunea reclamantei ar fi admisă, s-ar ajunge să se încalce criteriile de bază ale salarizării, respectiv: nivelul instanțelor sau parchetelor, funcția deținută, vechimea în magistratură prevăzută la art.3 alin.1 din nr.OUG 26/2007, respectiv la stabilirea direct de instanță a salariului de bază al reclamantei - magistrat, corespunzător drepturilor salariale prevăzute pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă
Este adevărat, că discutabilă ar fi modalitatea de acces a procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, fără a se avea în vedere gradul profesional și vechimea în magistratură, însă aceste aspecte în cauza de față nu pot fi relevante în raport de obiectul acțiunii, respectiv stabilirea existenței unei situații de discriminare între reclamanta - judecător referitor la salarizare și procurorii ce funcționează în cadrul DNA și DIICOT ce funcționează ca structură a Parchetului de pe lângă, întrucât în cauză nu s-a contestat modul de numire sau stabilire a unei discriminări în raport cu modul de numire a procurorilor în cadrul structurilor menționate, conform art.3 lit.a din nr.OG 137/2000.
Relevantă în cauză este însă Hotărârea nr. 355 din 1 august 2007 Consiliului Național pentru combaterea Discriminării prin care s-a statuat că faptele prezentate - respectiv salarizarea diferențiată între procurorii și judecătorii care își desfășoară activitatea în cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea pe de o parte și procurorii din cadrul DNA și DIICOT pe de altă parte - nu constituie discriminare potrivit nr.OG137/2000.
Existența unei situații de discriminare se apreciază pentru drepturi ale persoanelor aflate în situații comparabile, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Deși, raportat la activitatea desfășurată și alți magistrați de la alte instanțe efectuează activități similare celor desfășurate de procurorii din structurile menționate din cadrul, salarizarea diferențiată este stabilită de legiuitor în considerarea nivelului diferit al instanței în care funcționează aceștia, respectiv în cadrul Parchetului de pe lângă și nu în considerarea importanței activități desfășurate.
Însă, se va aprecia că activitatea desfășurată de procurorii din cadrul DNA și DIICOT ca structură a Parchetului de pe lângă este o activitate ce implică dobândirea unor cunoștințe de specialitate deosebite, care să permită acestora conducerea, supravegherea și controlul nemijlocit, conform art.10 din Legea nr. 508/2004 asupra specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economice, financiare, bancare, vamale, informație (conform art.10 alin. 1 din aceeași lege).
În această situație, în cauză nu poate fi în discuție o încălcare a prevederilor art.14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, întrucât diferența de tratament săvârșită de stat trebuie să fie între indivizi aflați în situații analoge, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, în cauză justificându-se tratamentul diferențiat stabilit de lege, activitatea de urmărire penală a procurorilor din cadrul DNA și DIICOT fiind una specifică, specializată, în sensul că efectuează urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 508/2004 și în legi speciale, având în atribuții și aspecte ce nu țin de activitatea de judecată sau de atribuțiile unor magistrați judecători sau procurori de la alte instanțe, cum ar fi studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizate, trafic de droguri, criminalitate informatică și terorism și a condițiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu (art.2 din lege).
Cum cererea reclamantei a vizat constatarea existenței unei discriminări în raport cu o altă categorie profesională - respectiv procurorii din cadrul DNA și DIICOT - văzând deciziile 818,819,820/3 iulie 2008 ale Curții Constituționale - care sunt definitive și general obligatorii instanța urmează să respingă acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de cu domiciliul ales la Judecătoria Bacău din B- în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR din B,-, sect.5, CURTEA DE APEL BACĂU, din B str. - - 1 TRIBUNALUL BACĂU, din B str. - - 1, CURTEA DE APELIAȘI din I-, TRIBUNALUL VASLUI din V- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII din B str. P-ța - - nr.1 -3, ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 12 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI,
- - - - - -
-
GREFIER,
Red.hot.-/14.11.2008
Tehn.- /10 ex.
14.11.2008/20.11.2008.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorina Ciobanu, Cătălin Făghian
