Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 161/2010

Ședința publică de la 01 FEBRUARIE 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani

- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Direcția Generală a Finanțelor Publice S în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 848 din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, față de actele și înscrisurile depuse în dosar și împrejurarea că se solicită judecarea recursurilor în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Constată că prin acțiunea de dreptul muncii formulată la data de 14.07.2009 și înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea discriminării a solicitat:

- obligarea pârâților să calculeze și să plătească reclamantei drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu luna iulie 2008 și până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, precum și pentru viitor;

- obligarea pârâților să plătească aceste drepturi actualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor și până la plata efectivă.

- obligarea pârâților să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

- obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor indicate mai sus.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin art. 3 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici, cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază.

Însăși nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede în art. 30 alin. 3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențiale.

Or, deși judecătorii, conform art. 91 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cu care:

"(1) Judecătorii și procurorii sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, și să respecte secretul profesional;

(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției", sunt obligați de asemenea să păstreze secretul de serviciu și confidențialitatea datelor obținute în exercitarea funcției, fără însă a beneficia, în mod discriminatoriu de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității, apreciază că au fost puși în situația paradoxală de a constata că magistrații (judecătorii și procurorii) care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective beneficiază.

În drept, a invocat dispozițiile art. 30 alin. 3 din nr.OG 137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, și pe art. 3 din nr.OG 19/2006 prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari, pe prevederile art. 21 alin. 1 din nr.OG 137/2000, invocând un caz de discriminare, situație în care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din nr.OG 137/2000, modificată și completată prin Legea nr. 324/2006, trebuie citat din oficiu în cauză, art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului purtând titlul "interzicerea discriminării.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma soluționării recursului în interesul legii, s-a pronunțat în sensul acordării sporului de confidențialitate de 15% magistraților în decizia din data de 15.12.2008, decizie pronunțată de Secțiile Unite.

În cauză a formulat întâmpinare Curtea de APEL ALBA IULIA invocând excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât această instituție nu are calitate de angajator al reclamantei și nici atribuția de a îi stabili salariile și, ca urmare, a solicitat respingerea acțiunii în ceea ce o privește.

De asemenea, a formulat întâmpinare CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATAREA DISCRIMINĂRII invocând excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât consiliul poate fi citat doar în calitate de expert pentru a-și spune părerea cu privire la situația de discriminare invocată. În drept se invocă dispozițiile art.16-20 și 27 din nr.OG 137/2000.

Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată întrucât nu există o discriminare, ci un spor prevăzut distinct pentru categorii diferite de salariați, iar stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului. Se invocă deciziile Curții Constituționale prin care curte a arătat că discriminarea nu constituie un temei pentru crearea unor norme speciale de salarizare pe care judiciară.

Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin intermediul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului S solicitând respingerea acțiunii ca nelegală întrucât nu există în sarcina acestui minister o obligație de despăgubire, deci ministerul nu are calitate procesuală pasivă.

Prin sentința civilă nr. 848/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor Publice. S-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință:

Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL MEHEDINȚI să calculeze și să plătească reclamantei drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% pe perioada 01.07.2008 - 28.01.2009.

Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL SIBIU să calculeze și să plătească reclamantei drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu 29.01.2009 și până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, precum și pentru viitor până la modificarea legislației în materie.

Au fost obligați pârâții să plătească aceste drepturi actualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor și până la plata efectivă.

Pentru a pronunța această sentință instanța sentință instanța de fond a reținut următoarele:

În primul rând, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți, aceasta a fost respinsă întrucât fiecare are atribuții sau obligații legale în executarea unora dintre dispozițiile ce vor fi luate. Astfel, Curtea de Apel are atribuția de a păstra și completa cu mențiunile corespunzătoare carnetele de muncă ale reclamanților, iar Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a prevedea și asigura prin bugetul de stat plata sumelor de bani ce se cuvin în baza legii tuturor categoriilor de personal bugetar.

Întrucât instanțele judecătorești au avut practică judiciară neunitară sub acest aspect, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin hotărârea 46 din 15.12.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul d eontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

Art.329 alin.3 Cod procedură civilă prevede imperativ că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.

Pentru toate aceste motive s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA și a MINISTERULUI Finanțelor Publice și în fond, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta.

S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATAREA DISCRIMINĂRII cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantă în contradictoriu cu acesta.

Împotriva acestei sentințe au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanți.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a arătat în esență că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009, așa încât acordarea sporului pretins și în continuare este nelegală; prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 833/2009). Acordarea sporului de confidențialitate constituie o adăugare la textele legale, întrucât legiuitorul nu a prevăzut în nici un act normativ acordarea acestui spor pentru categoria profesională a magistraților; se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate, iar decizia ÎCCJ nr. 46/2008 nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.

În drept se invocă: art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.

În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calități procesual pasive invocate, deoarece Curtea nu are calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal -

În drept se invocă motivul de recurs prev. de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.

În recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, prin S se invocă motivul de modificare a hotărârii prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, criticându-se sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât. Față de dispozițiile HG nr. 34/2009, Legii nr. 500/2002, Guvernul este cel răspunzător cu realizarea prevederilor bugetare și repartizarea acestora.

CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %.

Astfel, sub aspectul excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, care se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art. 137 Cod procedură civilă este de reținut că ne aflăm în cadrul unui conflict de drepturi, judecat după normele de procedură specifice acestuia. Cum art. 282 Codul Muncii definește expres persoanele care pot fi părți în conflictele de muncă și cum între intimații reclamanți și recurentul de față nu există un raport juridic de muncă în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuala pasive ridicate în cauză. Faptul că această instituție financiară are obligația de a asigura prin bugetul de stat plata sumelor de bani, nu justifică calitatea procesual pasivă a acestuia în acest cadru procesual, raporturile juridice dintre acest minister și ordonatorul principal de credite-în cazul intimaților Ministerul Justiției-sunt de drept administrativ și nicidecum de dreptul muncii.

Sub aspectul perioadei de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % este de reliefat faptul că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr. VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal, acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.

Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare; începând cu 12.11.2009 acordarea acestui spor urmând fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).

Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate, deoarece:

Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care de asemenea vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile sunt nefondate:

Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 J admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la <LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontologic al acestora, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii sunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.

Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele și acțiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în

În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că " potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.

Față de cele ce preced, Curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondate recursurile cu care a fost investită de pârâți, va modifica sentința atacată în limitele reținute mai sus, respectiv va admite ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și ca atare va fi respinsă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acest pârât - și va modifica perioada până la care va fi acordat sporul de confidențialitate de 15 %, în favoarea reclamantei, respectiv stabilește obligația de plată a sporului de confidențialitate de 15 % de către pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu în favoarea reclamantei ca fiind cuprinsă între data de 29.01.2009 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.

Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, împotriva sentinței civile nr. 848/15.10.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- și în consecință:

Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și perioada până la care va fi acordat sporul de confidențialitate de 15 %, în favoarea reclamantei și rejudecând în aceste limite:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, și pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Stabilește obligația de plată a sporului de confidențialitate de 15 % de către pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu în favoarea reclamantei ca fiind cuprinsă între data de 29.01.2009 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.

Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 01.02.2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Tehnored. -/5.02.2010

Jud.fond- C,

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Alba Iulia