Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1613/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1613/R-CM
Ședința publică din 06 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâții: MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.1097/CM din 17 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, în baza împuternicirii nr.5654/III/5/2009, pentru recurentul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, lipsind recurenții-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, intimații-reclamanți, intimatul-pârât Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru recurentul-pârât, arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței în sensul respingerii capetelor de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, plata acestor drepturi pe viitor și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, respectiv admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice așa cum a fost formulată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26 februarie 2009, reclamanții, și a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminări, solicitând obligarea acestora la recunoașterea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 01.07.2008, respectiv 01.08.2008 ( data numirii în funcție) și în continuare pe viitor, până la intervenirea de modificări legislative, urmând ca sumele să fie calculate ulterior în faza executării silite, printr-o expertiză de specialitate; să fie obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în baza Decretelor Președintelui României nr.639/25.06.2008 și, respectiv nr.660/25.06.2008 și nr.490/01.07.2008, numiții și au fost numiți în funcția de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, începând cu data de 01.07.2008.
În baza hotărârii nr.458/3.07.2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numiții, și au fost numiți în funcția de procurori stagiari la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești începând cu data de 01.08.2008.
Începând cu 01.07.2008, respectiv 01.08.2008, au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art.47 din Legea nr.50/1996 și prin art.23 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Au mai arătat reclamanții că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.I pct.42 din OG nr.83/2000, încălcându-se astfel disp.art.144 din Constituție, principiul ierarhiei actelor juridice și disp.art.41 alin.2 și art.53 din Constituție.
Asupra acordării acestui spor s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.21/2008, care a statuat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor chiar și după abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996.
La data de 28.04.2009, Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că din interpretarea disp.art.25 din Decretul nr.31/1954 și ale art.3 alin.1 pct.81 din nr.HG34/2009, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, a legii bugetului de stat, și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca atare, această instituție nu poate fi obligată la plata drepturilor bănești solicitate de către reclamanți, întrucât nu intră în atribuții legale, obligația plății, virării, alocării de fonduri din bugetul de stat, ci doar atribuții în derularea procesului legislativ prin întocmirea proiectului de lege pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru perioada anterioară datei de 01.03.2009 și ca lipsită de obiect pentru perioada ulterioară acestei date, pe motiv că potrivit Ordinului nr.526/3.03.2009 al Procurorului General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu data de 01.03.2009 sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% se acordă procurorilor, din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetele de pe lângă curțile de apel.
De asemenea, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, pentru că, în cazul în care se va admite acțiunea reclamanților, să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.1097/CM din 17 iulie 2009 admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a respins acțiunea și cererea de chemare în garanție formulată împotriva acestui pârât, a respins excepția lipsei de obiect invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a admis acțiunea, în sensul că a obligat pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu 01.07.2008 și în continuare, în ceea ce îi privește pe reclamanții și și începând cu 01.08.2008 și în continuare pentru ceilalți reclamanți, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin aceeași sentință a fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice este întemeiată, întrucât acest pârât nu are calitatea de ordonator de credite pentru personalul din justiție și, de asemenea, rolul său este doar de a elabora proiectul bugetului de stat al legilor bugetare anuale, potrivit art.19-35 din Legea 500/2002.
Excepția lipsei de obiect, invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este neîntemeiată, deoarece Ordinul la care face referire pârâtul prin întâmpinare are în vedere numai procurorii care dețin hotărâri judecătorești cu privire la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, începând cu 1.07.2008 și respectiv 1.08.2008.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, entru p. risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres, nsă, în acest fel au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Or, prin art.1 pct.1 din Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996, cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996.
În acest context, abrogarea realizată prin nr.OG83/2000 este nelegală, iar acțiunea este întemeiată.
Sporul în litigiu, fiind un drept de creanță este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun, deși lipsirea de proprietate se putea face doar pentru cauză de utilitate publică, conform art.1 din Protocolul sus menționat.
În speță, nu rezultă care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților de proprietatea lor asupra sporului de 50%.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
S-a reținut de către prima instanță că există conflict între art.1 pct.42 din nr.OG83/2000 și art.1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și astfel s-a dat preponderență și s-a luat în aplicare acest din urmă text.
Mai mult, reclamanții sunt îndreptățiți să primească și în continuare acest spor și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, acest drept fiind recunoscut de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată în cadrul soluționării recursului în interesul legii promovat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel fiind, s-a admis acțiunea în sensul celor arătate cu ocazia reproducerii hotărârii, iar în baza art.40 alin.2 Codul munciia fost obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9, cu aplicarea art.3041Cod procedură civilă, după cum urmează:
1. Instanța de fond trebuia să facă aplicarea deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie care este obligatorie, potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
2. Nelegal instanța a dispus plata și pentru viitor a drepturilor salariale solicitate, adăugând la legea specială de salarizare a magistraților.
3. Nelegal s-a dispus plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
4. Cererea de obligare a pârâților la operarea mențiunilor corespunzătoare recunoașterii drepturilor câștigate în carnetul de muncă trebuia respinsă, deoarece în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976 singura categorie de drepturi bănești ce se poate transcrie în carnetele de muncă este retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta. Sporurile acordate de instanță sunt drepturi salariale ce se adaugă la retribuția tarifară de încadrare și nu se includ în aceasta.
5. Nelegal a fost respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, față de prevederile art.131 pct.(1) din Legea nr.304/2004, republicată și art.19 din Legea nr.500/2002.
În sensul motivelor sus arătate se solicită admiterea recursurilor.
Verificând actele de la dosar, în raport de criticile invocate, Curtea constată a fi întemeiată numai ultima critică formulată, pentru cele ce preced:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Contrar celor susținute de către recurenți, instanța de fond a făcut aplicarea Deciziei nr.21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit acestei decizii, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.333/2001.
Este ceea ce a reținut și prima instanță în considerentele sentinței, în sensul că sporul în litigiu a fost recunoscut și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.
Nu s-a limitat prin decizia nr.21/2008 acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică numai până la abrogarea Legii nr.50/1996 prin nr.OG8/2007, astfel că, având în vedere și caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în interesul legii, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a acesteia.
Și în ceea ce privește acordarea drepturilor bănești în continuare, soluția este legală, în raport de prevederile art.110 alin.2 Cod procedură civilă, care permit solicitarea înainte de termen a unei prestații periodice.
Cum salariul este o prestație periodică, îi sunt aplicabile dispozițiile legale sus menționate, situație față de care este nefondat și motivul doi de recurs.
Nici critica a treia nu poate fi reținută, întrucât potrivit art.161 alin.4 din Codul muncii, "întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
În același sens sunt și prevederile art.1084 Cod civil, în conformitate cu care "daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit".
Prin neacordarea acestui spor reclamanții au fost prejudiciați, dată fiind și devalorizarea continuă a sumelor de bani, astfel că se impune actualizarea drepturilor bănești cu rata inflației, actualizarea fiind inclusă în noțiunea de daune interese, indiferent de existența sau inexistența sumelor de finanțare ale Ministerului Public.
Critica numărul patru vizează greșita obligare a pârâților la operarea mențiunilor corespunzătoare recunoașterii drepturilor solicitate în carnetele de muncă ale reclamanților.
Și acest capăt de cerere a fost judicios soluționat de către instanța de fond, deoarece potrivit art.11 alin.2 din Decretul nr.92/16.04.1976 privind carnetul de muncă, în acest document, pe lângă funcție, meserie sau specialitatea exercitată se înscrie și retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Pe de altă parte, conform art.154 alin.1 și art.155 din Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă și cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Salariul de bază reprezintă partea fixă și principală a salariului și în același timp un element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților, iar adaosurile și sporurile formează partea variabilă a salariului.
Chiar dacă sporul acordat prin hotărârea recurată nu se include în retribuție, el se adaugă la retribuție și face parte, așa după cum s-a arătat anterior din noțiunea de salariu, determinând o majorare a acestuia, iar în atare condiții trebuie menționat în cartea de muncă.
Ultimul motiv de recurs este fondat.
Potrivit dispozițiilor art.131 pct.(1) din Legea nr.304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat.
Conform art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, privind pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Prin urmare, acest minister răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete, ceea ce-i conferă calitate procesuală pasivă în cauză.
În lipsa acordării fondurilor necesare plăților acestor diferențe bănești, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, este în imposibilitate de a efectua plățile dispuse prin prezenta hotărâre.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.291 Codul muncii și art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, se va admite recursul și se va modifica în parte sentința, în sensul că se va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și va fi obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor bănești stabilite în favoarea reclamanților.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1097/CM din 17 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosar nr-, intimați fiind reclamanții, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, cu sediul în P,-, județul A, pârâtul STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și expert în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Modifică în parte sentința, în sensul că admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și obligă chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești stabilite în favoarea reclamanților.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 noiembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.13/16.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
