Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 166/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.166/2008
Ședința publică din 8 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doriani Ana judecător
- - -președinte secție
- --asistent judiciar
- - -asistent judiciar
- - -grefier
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HUNEDOARA,
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru reclamante, lipsă fiind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a înregistrat o cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Mandatara reclamantelor arată că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este parte în proces și nu se mai justifică cererea de chemare în garanție.
Ne mai fiind alte cererii de formulat se acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantelor solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra acțiunii civile de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr-, reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- obligarea pârâților la recunoașterea pentru reclamanții a sporului de 50% din salariu de bază brut lunar, pentru risc și solicitare neuropsihică; începând cu luna februarie 2008 și în continuare;
- obligarea pârâților la plata drepturilor salariale, reprezentând 50%, din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești, reactualizate, urmând ca sumele să fie calculate printr-o expertiză de specialitate;
- obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii lor reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de magistrați-procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud și respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brad și că sporul de 50% solicitat este reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia prin nr.OG83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.
Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.
Reclamanții mai arată că, prin dispozițiile nr.OG83/2000, act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic cu putere inferioară legii, le-a fost retras acest spor și că această ordonanță a fsot emisă cu încălcarea art.114 alin.1 din Constituția Românei.
Au mai arătat că prin raportare la dispozițiile Legii nr.24/2000 republicata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară- ordonanța- nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superiorașa încât sporul de 50% a fost abrogat neconstituțional,cu încălcarea dispozițiilor art.41 alin.2 și 53 din Constituția României, precum și ale art.1 din Protocolul 1 la.
În același sens se invocă Decizia nr. 21/2008 a
S-au atașat cererii Decretele de numire în funcția de procuror emise de Președintele României- 5-13
Pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinările depuse-fila 24-38, au solicitat respingerea acțiunii civile, motivând că nu se poate da curs, de către instanța de fond, cererii formulată de către reclamanți, întrucât aceasta ar echivala cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, respectiv cu o adăugare la lege. Pe fondul cauzei se susține că potrivit art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000 a fost abrogat art. 47 din Legea 50/1996. Se mai solicită de asemenea respingerea capătului de cerere privind plata actualizată cu indicele de inflație a drepturilor bănești solicitate, arătându-se că Ministerul Public, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva sumă.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiției au formulat și o cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, pentru ca în cazul admiterii cererii reclamanților să se dispună prin aceeași hotărâre ca F să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
În motivarea cererii de chemare în garanție se arată că potrivit nr.HG 736/2003, Ministerul justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Referitor la această excepție, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, și că litigiul de muncă se stabilește, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, conform art.137 pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe aceleași considerente va fi respinsă, în aplicarea art.60 pr.civilă, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public împotriva Aflându-ne în cadrul unui conflict de muncă nu existând un raport obligațional între reclamanții în cauză și acest pârât-chemat în garanție, iar rolul în elaborarea proiectului de stat excede cadrul procesual de față, raporturile juridice dintre instituțiile statului fiind de altă natură, respectiv administrativă.
Pe fondul pricinii, acțiunea reclamanților urmează să fie admisă, ca legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamanții îndeplinesc funcția de magistrați- procurori în cadrul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad - calitate probată cu copiile după Decretele de numire în funcție emise de Președintele României, depuse la dosar.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Practica neunitară în aplicarea acestui text de lege a justificat promovarea unui recurs în interesul legii de către Procurorul General al României.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, " judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii se reține că "Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că acțiunea reclamanților fundamentată juridic pe acest text de lege, este temeinică și legală urmând a fi admisă, ca atare.
Raportat la considerentele ce preced, acțiunea reclamanților va fi admisă, iar pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL HUNEDOARA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA vor fi obligați să plătească reclamanților drepturile salariale rezultând din acordarea a 50% din salariu de bază brut lunar, corespunzător funcției exercitate și raportului de serviciu al fiecărui reclamant, începând cu 11.02.2008 și în continuare.
Sumele cuvenite conform celor de mai sus vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la plata efectivă, potrivit art. 1171, 1173 Cod Civil.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege 92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea 130/1999 și art. 296 din Legea 53/2003, pârâții-în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Fiananțelor,cu sediul în B-, sector 5 reprezentat de a Jud.
Admite acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții:,toți cu domiciliul procesual ales la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, în B,- 6,jud.A împotriva pârâților Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B,-,sector 5,Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A I, str.-, nr.1,jud.A, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA, cu sediul în A I, P-ța - -, nr.24, jud.A, Parchetul de pe lângă Tribunalul, cu sediul în D,-, jud. H și în consecință.
Obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale rezultând din acordarea a 50% din salariu de bază brut lunar, corespunzător raportului de serviciu al fiecărui reclamant, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 11 februarie 2008 și în continuare; actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Obligă pârâții să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Statul Român, prin,pe excepție lipsei calității procesual pasive, precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva chematei în garanție
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8.12. 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - -
Asistenți judiciari,
- - - -
Grefier,
- -
Red.DA
Tehnored.TM/ 2 ex
Președinte:Doriani AnaJudecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Nașcu Sebastian Pașca Mihai Trifan Maria
