Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 17/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
SENTINȚA CIVIL NR. 17/
Ședința public de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECTOR - -
ASISTENT JUDICIAR - -
ASISTENT JUDICIAR
GREFIER
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra litigiului de munc intervenit între reclamanta, cu domiciliul ales la sediul Judec toriei Focșani,-, jud. V, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL G, cu sediul în G,- și TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în F,- jud. V, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința public din 06.10.2008 fiind consemnate în încheierea de ședinț din aceeași dat când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 07.10.2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț:
Din examinarea actelor și lucrrilor dosarului constat urmtoarele:
Prin acțiunea civil înregistrat sub nr.2117/91 din 06.06.2008 la TRIBUNALUL VRANCEA reclamanta a chemat în judecat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și TRIBUNALUL VRANCEA solicitând obligarea acestora la plata unui ajutor bnesc egal cu un salariu de baz pentru nașterea unui copil.
În motivarea acțiunii civile reclamanta a artat c îndeplinește funcția de judector la Judec toria Focșani.
A mai artat reclamanta c la data de 10.01.2005 a nscut copilul și c la aceast dat angajatorul avea obligația s-i plteasc un ajutor bnesc egal cu un salariu mediu pe unitate, pltit de unitate mamei, pentru nașterea fiecrui copil conform art. 51 lit.c din Contractul colectiv de munc la nivel național pe anul 2006.
Aceast obligație este imperativ conform art.241 lit.d din Codul muncii și art. 3 alin.1 din Contractul colectiv de munc la nivel național pe anul 2006 pentru absolut toate unitțile angajatoare din țar, prin termenul unitate înțelegându-se potrivit art.2 alin.2 din același și "instituțiile publice, asociațiile de orice fel și organele de stat".
acestor obligații toate drepturile acordate prin acest contract colectiv unic sunt garantate tuturor salariaților încadrați la toți angajatorii din țar conform art. 246 alin. 1 lit. din Codul muncii și art. 3 alin. 1 lit. din pe anul 2005 - 2006, indiferent dac au raporturi tipice sau atipice de munc fr distincție și fr nici o discriminare, a artat reclamanta.
Disp. art. 295 alin. 2 din Codul muncii prevd c,prevederile prezentului cod se aplic cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de munc neîntemeiate pe un contract individual de munc, în msura în care reglementrile speciale nu sunt complete potrivit principiului unde legea special nu prevede, se completeaz cu legea general valabil.
În aceast situație se gsește și personalul încadrat în justiție, care deși are o lege de salarizare special, beneficiaz totodat și de drepturile și ajutoarele prevzute pentru toți ceilalți salariați din țar, fr nici o distincție și fr nici o discriminare.
Însși prevederile unic la nivel național pentru anul 2005 - 2006 stipuleaz în art. 2 alin. 3 c la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de tratament pentru toți salariații fr discriminri directe sau indirecte care au ca scop sau efect restrângerea sau înlturarea recunoașterii, folosul sau exercitrii drepturilor decurgând din contractele colective de munc.
Discriminarea este sancționat atât pe plan intern cât și internațional, a artat reclamanta.
Principiul nediscriminrii este tratat atât de Constituția României cât și de OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, art. 1 alin. 2 și art. 2 alin. 1, mai artat reclamanta.
Pe plan internațional, garantarea nediscriminrii salariaților fost asigurat de Convenția OIM nr. 100/1951 asupra egalitții de remunerare și în Convenția nr. 111/1951 privind discriminarea în domeniul forței de munc și exercitrii profesiei.
Tratamentul nediscriminatoriu pentru acordarea ctre toate persoanele aflate în situația prevzute de art. 51 lit. c din unic este cu atât mai necesar, cu cât prestațiile sociale constând în ajutoarele familiale pentru nașterea copiilor constituie un obiectiv important al asistenței sociale acordate atât pe plan intern cât și comunitar, a artat reclamanta.
Prestațiile familiale și de maternitate și-au gsit reglementri speciale în Convenția OIM nr. 102/1952 privind securitatea social și în Regulamentul nr. 883/2004 al Consiliului Europei care au în vedere asigurarea unui cadru protector copilului nou nscut și familiei din care face parte.
Egalitatea tuturor celor care muncesc și implicit a drepturilor de care beneficiaz fac obiectul atât a Convenției OIM nr. 183/2000 privind protecția maternitții în scopul de a proteja egalitatea tuturor femeilor care muncesc cât și a Cartei Social Europene Revizuite (ratificat de România prin Legea nr. 74/1999, care declara c, "lucrtoarele în caz de maternitate, au dreptul la o protecție special" și "toți lucrtorii și persoanele aflate în întreținerea acestora au dreptul la securitate social", iar familia, în calitate de celul fundamental a societții, are dreptul la o protecție social juridic și economic corespunztoare în vederea asigurrii deplinei sale dezvoltri (pct.8,12,16,17 din Cart).
În acest sens sunt și actele normative interne: Legea nr. 319/2006 a securitții și sntții în munc, Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistenț social OUG nr. 148/2005 pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului, a mai artat reclamanta.
Prin întâmpinarea depus pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca nefondat a acțiunii civile a reclamantei.
În motivarea întâmpinrii depuse pârâtul a susținut c potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 contracte colective de munc se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare îns prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale cror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Aceast dispoziție legal, a artat pârâtul rezult din specificul finanțrii de la buget a instituțiilor publice (instituțiile bugetare).
Ori drepturile salariale și de alt natur cuvenite personalului din sistemul justiției (personal auxiliar, funcționarilor publici, magistrați) sunt stabilite prin dispoziții legale specifice.
Cu atât mai mult, a artat pârâtul, prevederile unui contract colectiv de munc încheiat la nivel național nu pot institui în sarcina autoritților publice obligații privind plata în favoarea angajaților a unor drepturi nereglementate în legislația specific.
În atare condiție, a artat pârâtul, nu este posibil acordarea unor forme de ajutor bnesc nereglementat în legislația specific personalului din sistemul autoritții judectorești.
La momentul solicitrii reclamantei drepturile salariale și de alt natur cuvenite acesteia erau reglementate prin OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a artat pârâtul.
S-a mai artat de ctre pârât c potrivit art. 157 din Codul muncii salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați. Același art.157 (2) prevede c sistemul de salarizare pentru personalul din autoritțile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, astfel c aceste drepturi nu pot forma obiectul unei negocieri.
Prin sentința civil nr. 470 din 01.07.2008 TRIBUNALUL VRANCEA și-a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de APEL GALAȚI conform art.I din OUG nr. 75/11.06.2008.
Analizând probele dosarului, Curtea constat c acțiunea civil formulat de reclamant este nefondat pentru urmtoarele considerente:
Reclamanta îndeplinea la data nașterii copilului 10.01.2005 funcția de judector.
Potrivit art.131 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciar, activitatea instanțelor judectorești și a parchetelor este finanțat de la bugetul de stat.
Deci pentru personalul din sistemul justiției (magistrați, personal auxiliar) salariile se suport din fondurile defalcate special de la bugetul statului astfel c salariile - indemnizațiile pentru aceast categorie de salariați nu se poate stabili prin negociere, ci numai prin lege operând principiul prestabilirii salariului ca o derogare de la principiul negocierii, în cadrul sistemului de salarizare.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 157 alin.1 și 2 din Codul muncii.
Acestei categorii de salariați - magistrații - care nu încheie contracte colective de munc nu li se pot aplica prevederile Contractului colectiv de munc la nivel național.
Pentru aceast categorie de salariați, judectori și procurori, statul este cel care le stabilește salariile cât și celelalte drepturi de care pot beneficia.
În atare condiții nu poate fi primit susținerea reclamantei c prin neacordarea acestui ajutor bnesc s-ar crea o situație discriminatorie conform art. 2 din OG nr. 137/2000.
De altfel reclamanta beneficiaz de drepturile prevzute, de drepturile specifice acordate prin legislația de asigurri sociale OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei, Legea nr.19/2000.
Pentru toate aceste motive urmeaz a constata c acțiunea formulat de reclamant este nefondat și aor espinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTRȘTE
Respinge acțiunea formulat de reclamanta, cu domiciliul ales la sediul Judec toriei Focșani,-, jud. V, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL G, cu sediul în G,- și TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în F,- jud. V, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public, azi 07 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | Judector, | Asistent judiciar, |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
: /29.10.2008
:DC/ 6 ex/06.11.2008
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu Adrian Bobocea
