Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 2/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA NR. 2/2008

Ședința publică din 04 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu

- - - JUDECĂTOR 3: Pașca Mihai Nașcu Sebastian Ioana Cibu Mirea

- - - asistent judiciar

- - - asistent judiciar

- - -- grefier

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții, și împotriva pârâților CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea civilă înregistrată la TRIBUNALUL ALBA sib dosar nr-, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru combaterea Discriminării B, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:

-să se calculeze și să se plătească drepturile reprezentând diferența de spor de fidelitate începând cu octombrie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor;

-să li se plătească drepturile reprezentând diferența de spor de fidelitate, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă);

-să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
-să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.

În motivare invocă diferența de tratament pe care o prevăd cele două acte normative privind salarizarea magistraților, respectiv a personalului auxiliar.

OUG nr.27/2006 a stabilit pe tranșe de vechime sporul de fidelitate pentru magistrați, spor ce a fost ulterior modificat și majorat, iar pentru personalul auxiliar acest spor a fost introdus prin nr.OG8/2007, creând o discriminare între cele două categorii de personal întrucât pentru magistrați acest spor se acordă începând de la 3 ani vechime, iar pentru personalul auxiliar doar de la 5 ani vechime.

În susținerea existenței discriminării invocă art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.21 alin.1 din nr.OG137/2000 modificată și completată de Legea nr.324/2006 și art.167 din Constituție.

Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare (23-27), în temeiul art.115-118 Cod pr.civilă, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, menționând că nu poate fi reținută sub nici o formă o atingere adusă principiului egalității de tratament în materie de muncă și salarizare.

Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului, iar diferențierea făcută de legiuitor se datorează faptului că este vorba despre două categorii profesionale diferite care, chiar dacă își desfășoară activitatea în domeniul justiției, au atribuții și responsabilități diferite.

a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, prin prisma dispozițiilor art.16-20 din nr.OG137/2000 și având în vedere că această entitate nu poate fi citată ca pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare (56-58).

În baza art.I alin.1 și art.II alin.1 și 2 din nr.OUG75/2008, cauza a fost scoasă de pe rol și trimisă Curții de APEL ALBA IULIA prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu din 2.07.2008 fiind înregistrată la această instanță sub același număr de dosar.

Ministerul Justiției a depus în dosarul nou format note de ședință (3) invocând neconstituționalitatea dispozițiilor art.1 și 2 alin.(3) și art.27 alin.(1) din nr.OG137/2000 contestată prin decizia nr.819/3.07.2008 a Curții Constituționale.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Potrivit art.137 (1) Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Din această perspectivă, Curtea va reține ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul B, dată de dispozițiile art.16-20 și 27 din nr.OG137/2000, întrucât prin natura atribuțiilor sale acestui pârât legea nu-i creează obligații față de reclamanții presupuși a fi discriminați, ci doar își poate prezenta poziția cu privire la existența sau inexistența caracterului discriminatoriu al unei spețe prezentate instanței de judecată.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că prin acțiunea introductivă de instanță reclamantele au învederat existența unei discriminări între personalul auxiliar de specialitate și magistrați generată de modul diferențiat de stabilire a sporului de fidelitate pentru cele două categorii profesionale întrucât ambele categorii socio-profesionale își desfășoară activitatea în aceeași condiții în cadrul instanțelor judecătorești.

Drepturile și obligațiile magistraților și ale personalului auxiliar s-au stabilit ținând seama de locul și rolul acestor categorii socio-profesionale în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții.

Salarizarea personalului auxiliar de specialitate se realizează în baza nr.OG8/2007, care prevede acordarea sporului de fidelitate la art.16 în raport cu vechimea efectivă în funcția auxiliară de specialitate, calculat la salariul de bază, astfel: de la 5 la 10 ani - 5%, de la 10 la 15 ani - 10%, de la 15 la 20 ani - 15% și peste 20 ani - 20%.

Comparând actele normative ce reglementează salarizarea magistraților și respectiv a personalului auxiliar (OG nr.27/2006 și nrt.OG8/2007), se constată că acestea beneficiază de drepturi salariale similare pentru cele două categorii profesionale, dar și anumite drepturi specifice.

Față de prevederile nr.OG137/2000, instanța reține că nu orice formă de tratament diferențiat semnifică discriminare. Pentru a se reține o astfel de situație este necesar să se stabilească dacă persoane aflate în situații compatibile sau analoage beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă este o asemenea distincție, ea nu-și găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.

Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de cele ale personalului auxiliar precum și sistemele diferite de salarizare ale acestor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație compatibilă între categorii profesionale distincte, în speță magistrați și personal auxiliar.

În sprijinul acestei argumentări vine și Decizia nr.239/5.06.2003 a Curții Constituționale care menționează că în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție și, mai ales, a atribuțiilor profund diferite pe care le au toate aceste categorii de persoane, legiuitorul a stabilit drepturi diferite de care beneficiază acestea, drepturi care sunt indubitabil legate de rolul răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității persoanelor în fața legii și a autorităților publice, garantat de art.16 din Constituție și de reglementările internaționale.

Mai mult decât atât, presupusa existență a unei discriminări de natura celei invocată de reclamante nu poate avea loc în contradictoriu cu angajatorul, care nu a făcut altceva decât să pună în aplicare o lege a salarizării astfel cum ea a fost adoptată de legiuitor, reglementarea legală a salarizării constituind dreptul legiuitorului de a reglementa în mod diferențiat modul în care înțelege să fidelizeze diferite categorii profesionale din sistemul de justiție în funcție de natura diferită a funcției ocupate, complexitatea atribuțiilor specifice acesteia, nivelul studiilor, răspunderea funcției, elemente ce determină o salarizare diferită a celor două categorii profesionale.

Pentru întărirea celor anterior expuse se vor reține și dispozițiile deciziei nr.819/3.07.2008 a Curții Constituționale care a declarat neconstituționale dispozițiile art.1, art.2 alin.(3) și art.27 alin.(1) din nr.OG137/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești ca competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Pentru aceste considerente, acțiunea reclamantelor urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3.

Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții:, și, toate cu domiciliul procesual ales în localitatea Cîmpeni, județul A, împotriva pârâților: Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A-I, str. - nr.1, TRIBUNALUL ALBA, cu sediul în A I, nr.24, și Ministerul Justiției cu sediul în B,- sector 5.

Respinge acțiunea civilă împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca fiind formulată împotriva unei persoane fără personalitate juridică.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 4.09.2008

Președinte, Judecător,

- - - -

Asistenți judiciari,

- - - -

Grefier,

- ---

Red./Tehnored.

Președinte:Nicoleta Vesa
Judecători:Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu, Pașca Mihai Nașcu Sebastian Ioana Cibu Mirea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 2/2008. Curtea de Apel Alba Iulia