Drepturi salariale ale personalului din justiție. Încheierea 234/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR. 234/R/CC/2008
Ședința camerei de consiliu din 20 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Călian Oana Maria
JUDECĂTOR 2: Marcu Stanca Ioana Pașca Mihai Nașcu Sebastian
Asistent judiciar - - Asistent judiciar - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe anții în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cererilor de față:
În deliberare, constată:
Prin cererile înregistrate sub dosar nr-, petenții, - judecători la Curtea de APEL ALBA IULIA au formulat cereri de abținere în soluționarea dosarului cu nr. de mai sus.
Petenții, au invocat ca temei al cererii de abținere dispozițiile art. 25, 27 pct. 4 Cod proc. civilă și art. 6 din CEDO, pe motivul că au pe rolul instanței o cauză similară.
Petenta a invocat ca temei al cererii de abținere dispozițiile art. 6 din CEDO, cu motivarea că a formulat apărări în cauză în calitate de reprezentant al Curții de APEL ALBA IULIA.
Examinând cererile de abținere formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Obiectul acțiunii anților, - asistenți judiciari la Tribunalul Hunedoara îl constituie acordarea drepturilor salariale constând în sporul de periculozitate de 15%.
Curtea apreciază că cererile de abținere formulate de petenții judecători, sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
1. Cazul de abținere prev. de art. 27 pct. 4 Cod Proc. Civilă este calificat ca o cauză de incompatibilitate bazată pe un interes al judecătorului în soluționarea cauzei, care poate fi de natură morală sau materială.
sa ca motiv de abținere sau recuzare este justificată de protecția părții față de presupunerea că judecătorul cauzei ar putea să nu fie obiectiv în soluționarea cauzei.
Curtea apreciază că în situația de față nu există nici un indiciu în sensul unei posibile soluționări imparțiale sau interesate a cauzei de către judecătorii petenți, astfel că cererile de abținere nu sunt întemeiate.
Mai degrabă, dacă părțile din litigiu ar avea cunoștință de asemenea indicii, ele ar fi îndreptățite și interesate să solicite pe calea recuzării, soluționarea pricinii de către alte persoane decât cele legal învestite.
2. Este de notorietate faptul că în România există la acest moment pe rolul instanțelor de judecată acțiuni în pretenții salariale având același obiect cu litigiul de față,ale tuturor magistraților, judecători și procurori.
În aceste condiții, abținerea tuturor judecătorilor de la soluționarea acestor litigii de dreptul muncii pe motivul că au o pricină similară pe rol duce la situațiaobiectivășiinacceptabilăîntr-un stat de drept, în care nu ar mai fi posibilă judecarea litigiilor de muncă promovate de petenții magistrați, ceea ce ar echivala din punctul acestora de vedere cu o denegare de dreptate.
3. Tot fundamentul instituțiilor prevăzute de dispozițiile art. 25-27 Cod Proc. Civilă l-a constituit și raționamentul care a sta la baza motivării unor hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze similare, având ca obiect cereri de abținere ale magistraților în soluționarea unor litigii de muncă.
Astfel, rațiunea consacrării instituțiilor abținerii și recuzării o constituie respectarea dreptului la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii.
S-a recunoscutcaracterul pur formalal cererilor de abținere formulate de judecători, în condițiile existenței a numeroase acțiuni cu obiect asemănător, acțiuni formulate de magistrații tuturor instanțelor judecătorești din țară.
În acest sens, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, prin încheierea nr. 4208/23.06.2008, pronunțată în dosarul nr-.
4. În acest context, simplul fapt că magistrații petenți care au formulat cererile de abținere au pe rol pricini asemănătoare (care oricum, au fost soluționate în fond și se află în calea de atac a recursului sau beneficiază de hotărâri care nu au fost recurate) nu constituie temei justificat pentru a se abține de la soluționarea altor cauze.
Independent de situația personală, datoria magistratului este aceea de a soluționa cu obiectivitate și imparțialitate cauzele care îi sunt repartizate, astfel că o soluție pronunțată într-un alt litigiu având același obiect și în care a avut calitatea de parte nu trebuie și nu poate fi în măsură să influențeze soluționarea și deliberarea într-o altă cauză.
5. Pentru aceleași argumente, Curtea apreciază raționamentul de față ca fiind în concordanță cu prevederile art. 6 din CEDO care a fost invocat, asigurându-se anților de față dreptul la un proces echitabil, în sensul judecării de către o instanță independentă și imparțială, care să hotărască asupra pricinii deduse judecății într-un termen rezonabil.
II. În ce privește situația petentei judecător, Curtea reține că aceasta a reprezentat în cauză în virtutea funcției de președinte, interesele Curții de APEL ALBA IULIA ca intimat în cauză.
Pentru acest motiv, existând contrarietate de interese și acționând ca reprezentant legal al unei părți din litigiu, apreciem că petenta nu poate participa la soluționarea cauzei, cererea sa de abținere urmând a fi admisă.
Pentru considerentele expuse,
În temeiul art. 30 - 32 și 34 Cod Proc. Civilă,
În numele legii
DISPUNE
Respinge cererile de abținere formulate de petenții:,.
Admite cererea de abținere formulată de petenta .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, - - - - - -
Asistenți Judiciari,
- - - -
GREFIER,
- -
RED.
Dact. /2 ex./22.10.2008
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 61/2008
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE - judecător
- președinte secție
- asistent judiciar
- asistent judiciar
- grefier
Pe rol se află soluționarea litigiului de muncă formulat de anții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL AL BA I, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că s-a depus la dosar din partea anților prin registratură adeverință pentru a face dovada calității procesuale active și practică judiciară
Față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra cauzei civile de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr-, trimisă urmare apariției nr.OUG 75/2008, prin Încheierea din 23.07.2008, spre competentă soluționare acestei curți, antele și au chemat în judecată, în calitate de pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI B, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA, solicitând:
- obligarea pârâților la plata către fiecare ant a drepturilor salariale cuvenite cu titlu spor de periculozitate, în procent de 15%, calculat prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.09.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii și în continuare, actualizate de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea integrală a sumei;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărui ant, în sensul evidențierii sporului solicitat.
În motivarea acțiunii lor antele arată că, în calitatea profesională avută de asistenții judiciari, îndeplinesc o funcție similară celei de magistrat, recunoscută ca atare de legiuitor și că în această calitate potrivit art. 7 alin.1 din nr.OUG 27/2006 sunt îndreptățite la plata sporului pretins. Se arată că personalul din justiție deși se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, nu i-a fost recunoscut de către ordonatorul principal de credite, pe baza expertizelor de nocivitate, decât sporul de condiții vătămătoare. Faptul că dreptul la spor de periculozitate este distinct de cel de nocivitate reiese în mod clar, susțin în continuare antele, și din dispozițiile art. 40 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic nr.2001/31.01.2005 la nivel național pe anii 2005- 2006, prelungit și pe anul 2007, unde cele două sporuri sunt enumerate distinct.
În drept sunt invocate dispozițiile nr.OUG -, art.1, 5, 239, 241, 243 și 259 din legea nr. 53/2003- Codul Muncii.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, solicită respingerea pe excepția lipsei calității procesual pasive, motivând că nu are calitatea de angajator al anților și nu are nici o atribuție în privința stabilirii indemnizației asistenților judiciari.- (4).
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la 11-12 solicită respingerea acțiunii formulate în cauză de ante ca fiind vădit neîntemeiată, deoarece antele beneficiază de un spor de 15% pentru condiții deosebite, care le este acordat, în mod corect, în urma efectuării la instanța la care funcționează, a unei expertize de specialitate, prin care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor grele, vătămătoare sau periculoase.
În dovedirea acțiunii lor antele au depus adeverința nr. 149/10.03.2008 emisă de Tribunalul Hunedoara pentru a proba existența raportului juridic de muncă cu Tribunalul Hunedoara pe perioada 2003- 2008( 20), precum și practică judiciară (21- 26).
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, ce se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art. 137.pr.civilă, urmează a fi respinsă dată fiind calitatea, conferită de dispozițiile legii nr. 304/2004, acestei instituții de ordonator secundar de credite și atribuțiile în evidențierea mențiunilor și păstrării carnetelor de muncă ale antelor- capătul 2 din acțiune având ca obiect efectuarea unor atare mențiunii.
Cu referire la excepția prescripției dreptului material la acțiune ce se impune a fi invocată din oficiu, instanța constată că raportând data înregistrării acțiunii de față ( 28.09.2007) la prevederile art. 3 din Decretul- Lege nr. 167/1958, pretențiile antelor aferente perioadei 1.09.2004 -27.09.2004, ce excede termenul legal de 3 ani de valorificarea dreptului pretins sunt prescrise, urmând a fi respinse ca atare.
Pentru restul perioadei, în litigiu, pe fondul pricinii este de reținut că potrivit art. 7 din nr.OUG 27/2006 "pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora, li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
De această prevedere legală beneficiază și asistenții judiciari, conform art. 16 din nr.OUG27/2006.
Deci, în speță, antele, în calitate de asistenți judiciari la Tribunalul Hunedoara fac parte din categoria personalului din unitățile de justiție, iar raporturile juridice de serviciu ale acestora sunt supuse normelor legale cuprinse atât în prevederile legii speciale, cât și -în măsura în care aceasta nu cuprinde alte referiri- dreptului comun în materie respectiv Legea nr. 53/2003 modificată, conform art.1, art.295 alin.2 din acest act normativ, cu reținerea incidenței prevederilor cuprinse și în Legea nr. 168/1999- art. 67 și urm.
Sistemul de salarizare uzitat, care determină stabilirea și plata indemnizației lunare este guvernat printre altele, de două principii fundamentale menționate ca atare de legislația muncii, cel al egalității de tratament juridic și al diferențierii juste date numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale și implicit cu condițiile de muncă. Acest principiu al egalității de tratament în salarizarea lunară implică recunoașterea și acelorași obiective și elemente de salarizare a tuturor peroanelor aflate într-o situație comparabilă.
Astfel, având în vedere natura obligațiilor profesionale și felul muncii, antele realizează o activitate de mare risc, recunoscută ca atare de către legiuitor în art.2 din nr.OUG 27/29.03.2006, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, unde în mod expres se retine că salarizarea și celelalte drepturi se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege.
Este adevărat că în prezent antele beneficiază de sporul de condiții vătămătoare sănătății, respectiv de sporul de condiții nocive generat de mânuirea dosarelor și a actelor provenite de la diverse persoane, prin intermediul cărora se pot contacta microbi și boli, aceste condiții fiind determinate pe baza expertizei de specialitate, dar obiectul acțiunii de față îl reprezintă sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății, recunoscut de art. 77 din Legea nr. 303/2004 și de art. 27 din nr.OUG 27/2006.
Apărarea pârâtului în sensul că se acordă doar un singur spor, în urma expertizei de specialitate fiind analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, nu poate fi primită, deoarece normele de drept aplicabile sus enunțate nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, sporurile salariale și procentuale trebuind să fie acordate pe categorii de riscuri și sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase. Că nu este identitate între cele două riscuri și implicit cele două sporuri, reiese în mod evident din dispozițiile art. 40 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic nr. 2001/31.01.2005 la nivel național pe anii 2005- 2006, prelungit pe anul 2007, unde sunt enumerate distinct ca fiind sporuri minime ce se acordă în condițiile M unic sporul de periculozitate (art.40 alin.3 lit.a) și sporul de nocivitate (art.40 alin.3 lit.b).
În același sens urmează a se reține și incidența dispozițiilor Legii nr. 319/14.07.2006, acest act normativ aplicându-se în toate sectoarele de activitate atât publice cât și private-art.5 lit.a-b, lit.n și art.7 și urm-
Conform Directivei 2000/CE/1978 privind crearea codului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă, se sancționează atitudinea omisivă în recunoașterea și valorificarea echitabilă prin plata efectivă a drepturilor salariale cuvenite; în același sens fiind și prevederile art.7, art.23 din Carta Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la o recunoaștere echitabilă și satisfăcătoare, art.14 din Carta Europeană privind garantarea drepturilor omului respectiv Protocolul nr.12 la această convenție, art.4 și urm. din Carta Socială Europeană revizuită, dar și art.5-8, art.39 alin.1 lit.a, art.40 alin.2 lit.c și j, art.154 alin.3, art.155, art.165 din Legea nr.53/2003, art.20, art.16 alin.1, art.53 și art.41 din Constituția României, care garantează dreptul la salariu (cu toate componentele sale), drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă.
În consecință, cum starea de pericol în care se află această categorie profesională este recunoscută de legiuitor, așa cum s-a reținut mai sus în conținutul art. 27 din nr.OUG 27/2006 și cum art. 7 din nr.OUG27/2006 prevede acordarea unui spor pentru atare condiție instanța constată că pretențiile antelor sunt pe deplin justificate, urmând a fi admise ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Admite excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, pentru perioada 1.09.2004 - 27.09.2004.
Admite în parte acțiunea formulată de anții și cu domiciliu procesual ales la Tribunalul Hunedoara, cu sediul în D,- jud. H împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, str. -, nr. 1,.2, jud. A și Tribunalul Hunedoara cu sediul în D,-, jud. H și în consecință;
Continuarea minutei sentinței civile nr. 61/2008
Obligă pârâții în solidar la plata în favoarea fiecărui ant corespondent raportului de serviciu, drepturile bănești cuvenite și neachitate, reprezentând 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu titlu de spor de periculozitate începând cu data de 28.09.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii precum și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective.
Respinge cererea anților privind plata drepturilor bănești de mai sus pe perioada 1.09.2004 -27.09.2004.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al anților, conform prezentei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Asistenți Judiciari
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored. 04.11.2008
Președinte:Călian Oana MariaJudecători:Călian Oana Maria, Marcu Stanca Ioana Pașca Mihai Nașcu Sebastian
