Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.236/2009
Ședința publică de la 2 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- --vicepreședintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Lodoabă Alina Ana Doriani
- -- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.72/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările de la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr- reclamanții, - și i-au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007.
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților
În motivarea cererii, reclamanții în calitate de judecători la Judecătoria Sibiu, susțin că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al nr.OG10 face trimitere la anexele II și III la Legea nr.154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
Legea nr.232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial nr.474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG6/2007, modificând art.39 în alin.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici, fiind exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată astfel că au fost încălcate dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
Prin sentința civilă nr.72/23.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
S-a admis în parte, acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL SIBIU cu sediul în Sibiu și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamanților, corespondent raportului de muncă avut de fiecare dintre reclamanți, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și până la data plății efective, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamantei, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 26.03.2007 și până la data plății efective, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamantului, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.09.2007 și până la data plății efective, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului D, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respinge în rest, acțiunea.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă Tribunalul s-a pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții D și Curtea de APEL ALBA IULIA:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a D, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de parata Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 Codul muncii justifică calitatea procesuala, excepția fiind respinsă ca atare.
Pe fondul pricinii, tribunalul a reținut că acțiunea reclamanților este în parte, întemeiată, reținând în esență, că eliminarea doar a magistraților de la indexările legale, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din nr.OUG27/2006.
Se reține de asemenea că Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35 din nr.OG27/2006, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege nr.92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă, a fost obligată la efectuarea cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii pretențiilor intimaților- reclamanții privind acordarea majorărilor salariale solicitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, invocând în primul rând, prevederile art. 304 punct 4 Cod procedură civilă critică sentința atacată ca fiind dată cu depășirea atribuțiilor judecătorești deoarece acordarea creșterilor salariale pretinse de reclamanții nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde pentru anul 2007. În al doilea rând, recurentul, invocând art.304 punct 9 Cod procedură civilă, arată că sentința atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece în afara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA se critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că această instituție nu are nici calitatea de angajator și nici o atribuție în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor.
În drept se invocă art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, în ce privește recursul Curții de APEL ALBA IULIA care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții este de menționat faptul că potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, curtea de apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului nr. Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.
În ce privește recursul pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților este de menționat faptul că prin admiterea acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești; nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamanților -judecători ai Judecătoriei Sibiu - admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:" drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează:a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -care face obiectul acțiunii-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007; aspect de altfel, reținut corect, de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din legea nr.168/1999, va respinge recursurile promovate de pârâții ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și -B și Curtea de APEL ALBA IULIA
(continuare decizie nr.236/2009)
împotriva sentinței civile nr.72/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AD
Tehnored.TM/ 2 ex
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR.37/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 2 martie 2009
Președinte: - - -președinte secție
- - - judecător
-judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cereri de abținere formulată de judecător - -, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată în dosar nr- judecător,- în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a formulat cererea de abținere în soluționarea dosarului cu numărul de mai sus, invocând ca temei juridic art.25, 27 pct.4 Cod procedură civilă și art.6 din pe motivul că are pe rol o cauză similară.
Examinând cererea de abținere prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, instanța reține următoarele:
Cererea de abținere este neîntemeiată, întrucât raportat la împrejurările concrete privind cauzele care au ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, acestă cerere are un caracter pur formal.
Aceasta în condițiile în care, la nivelul instanțelor din întreaga țară magistrații au promovat acțiuni având ca obiect drepturi salariale, împrejurare față de care s-ar putea ajunge la situația inacceptabilă în care nu ar mai putea fi posibilă judecarea litigiilor de muncă promovate de magistrați.
Mai mult, trebuie să ne referim la fundamentul instituțiilor prevăzute de art.25-27 Cod procedură civilă, respectiv abținerea și recuzarea, acesta fiind respectarea dreptului la judecata cauzei de către o instanță independentă și imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii.
Ori, în acest caz nu există nici un indiciu cu privire la împrejurarea că obiectivitatea și imparțialitatea magistratului în cauză ar putea fi viciată, care să justifice admiterea cereri de abținere.
Fiind sesizată cu cereri similare, Înalta Curte de Casație și Justiție Secția civilă și de proprietate intelectuală, prin încheierea nr.4208/23.06.2008 pronunțată în dosarul nr- a respins cererile de abținere ale magistraților întemeiate tot pe dispozițiile art.27 pct.4 Cod procedură civilă. Motivele respingerii cererilor le-au constituit caracterul pur formal al declarațiilor de abținere și fundamentul instituțiilor prevăzute de art.25-27 Cod procedură civilă.
În consecință, în baza art.30-32 și 34 Cod procedură civilă instanța va respinge cererea de abținere formulată de petenta:,- -.
Pentru aceste motive
În numele legii
DISPUNE
Respinge cererea de abținere formulată de judecător - -, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 2.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Lodoabă Alina Ana Doriani
