Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
SENTINȚA civilă nr. 24
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
ASISTENT JUDICIAR - -
ASISTENT JUDICIAR
Grefier
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă promovat de reclamanta, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, privind drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar copia cărții de muncă a reclamantei, astfel cum s-a dispus prin încheierea anterioară.
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de acesta prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul anterior.
Din oficiu, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției, pentru perioada din 1 octombrie 2006 până în 31 iulie 2008, în care reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Asupra acestor excepții și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Curții de Apel Brașov, invocată de această pârâtă prin întâmpinarea depusă în dosarul nr- - fila 8 - instanța se va pronunța odată cu fondul.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de reclamanta a chemat in judecata pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 1.10.2006 și până în prezent, precum și acordarea acestui spor pe viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a fost auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii în perioada de timp cuprinsă între 1.10.2006 - 31.07.2008, calitate asimilată celei de magistrat.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Pârâta Curtea de Apel Brașova depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru perioada 1.10.2006 - 1.07.2008 și a cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007 însă nu și pentru viitor.
În întâmpinarea formulată de Tribunalul Brașov se arată că pe fondul cauzei nu poate fi angajată în nici un fel culpa Tribunalului Brașov deoarece acesta, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite nu avea posibilitatea de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate prin acțiune. Ca și ceilalți pârâți, se mai arată că acordarea pe cale judecătorească a unor drepturi care nu sunt prevăzute de nici un act normativ constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat, instanța de judecată substituindu-se voinței legiuitorului. Referitor la actualizarea sumelor se arată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088. Civil potrivit cărora se poate aplica doar dobânda legală de la data formulării acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Finanțelor Publice se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamantă, iar pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Zărnești începând cu data de 1.08.2008, iar în perioada 1.10.2006 - 31.07.2008, a fost auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de Apel Brașov, a Tribunalului Brașov și a Ministerul Justiției și Libertăților, întrucât reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție, în perioada 1.10.2006 - 31.07.2008, pentru acest interval de timp, aceste pârâte nu au avut raporturi de muncă cu reclamanta, astfel încât, excepția este întemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
În ceea ce privește pretențiile reclamantei prin care solicită sporul de suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei în care a fost auditor de justiție, instanța, având în vedere faptul că plata burselor pentru auditorii de justiție se face din fondurile Consiliului Superior al Magistraturii, nu poate admite pretențiile pentru acest interval de timp.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției pentru pretențiile aferente perioadei 1.10.2006 - 31.07.2008.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și în consecință:
Obligă pârâții 2-4 să plătească reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de 50%, începând cu data de 1.08.2008 la zi și pe viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și se va achita dobânda legală până la data plății efective.
Obligă Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Obligă Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare achitării drepturilor bănești acordate.
Respinge restul pretențiilor aferente perioadei 1.10.2006 - 31.07.2008 ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, precum și petitul privind emiterea ordinului de salarizare.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
- -
Grefier,
Red. - 3.02.09
Dact. - 3.02.09
8 ex.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
