Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 25/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 25/M/
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
ASISTENT JUDICIAR - -
ASISTENT JUDICIAR
Grefier
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă promovat de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justitiei, Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Economiei și Finantelor Publice și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată prin întâmpinare, reținând că, prin acțiunea promovată de reclamant s-a solicitat obligarea intimatului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare efectuării plăților. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, deși nu are calitate procesuală de pârât, citarea acestuia este obligatorie potrivit dispozițiilor nr.OG 137/2000.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 17.09.2008 reclamantul a chemat in judecata pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 22.09.2004 - 15.06.2007 drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul a funcționat ca grefier în cadrul Tribunalului Botoșani.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Prin întâmpinarea depusă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții întrucât între părți nu există raporturi juridice de muncă.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă excepția prescripției pentru perioada 22.09.2004 - 17.09.2005. Pe fond, Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamant, iar pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamantul a avut calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Botoșani.
Excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au fost soluționate înainte de închiderea dezbaterilor.
În ceea ce privește excepția prescripției, curtea reține că potrivit art. 166 și art. 283 Codul muncii, termenul de prescripție a dreptului la acțiune cu privire la drepturile salariale coincide cu termenul general de prescripție de 3 ani și curge " de la data când drepturile respective erau datorate". Cu privire la cauzele de întrerupere, suspendare și încetare a cursului prescripției sunt aplicabile dispozițiile de drept comun, astfel cum acestea sunt reglementate prin nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă. În acest sens, art. 295 Codul muncii prevede că dispozițiile codului se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile și cu dispozițiile legislației civile.
În speță, dreptul la acțiunea în restituirea drepturilor salariale echivalente cu sporul de 50% începe să curgă de la data la acre acest drept pretins nu a mai fost recunoscut și nu a mai fost acordat de către angajator, reclamantul neinvocând nici o cauză de întrerupere sau de suspendare a cursului prescripției.În cazul de față, momentul din care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul invocat coincide cu data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000 care a înlăturat sporul. Reclamantul nu poate pretinde că a fost în imposibilitatea de a lua cunoștință de situația existentă în domeniul salarizării magistraților și personalului auxiliar.
De asemenea, pentru a se întrerupe cursul prescripției potrivit art. 166 al. 2 Codul muncii, este necesară " o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale", ori, în cauză nu s-a invocat și nici nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens.
Prin urmare, pretențiile din acțiune pot fi admise numai pentru o perioadă de 3 ani durata termenului de prescripție - anterioară momentului introducerii acțiunii. Acțiunea supusă judecății a fost înregistrată la instanța de fond la data de 17.09.2008 astfel încât pretențiile cuprinse între 22.09.2004 - 17.09.2005 vor fi respinse ca prescrise.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 22.09.2004 - 17.09.2005
Admite în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
Obligă pârâții 1-3 să plătească reclamantului drepturile salariale echivalente sporului de 50% din salariu de bază brut lunar pentru perioada 17.09.2005 - 15.06.2007, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plății drepturilor bănești acordate.
Respinge ca prescrise pretențiile aferente perioadei 22.09.2004 - 17.09.2005.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 28 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari,
- -
Grefier,
Red. - 28.01.09
Dact. - 5.02.09
9 ex.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
