Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 26/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.26/2009
Ședința publică de la 15 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Crețoiu Victor JUDECĂTOR 2: Vesa Nicoleta
- - - JUDECĂTOR 3: Nașcu Sebastian
- - - asistent judiciar
- asistent judiciar
- grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, ( fostă ) A, -, A, -, -, )., -, -, -, A, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la această instanță sub dosar nr- reclamanții, ( fostă ) A, -, A, -, -, )., -, -, -, A, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru opozabilitate, solicitând:
- obligarea pârâților la plata diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzută de lege,corectate periodic în raport de evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică astfel:
- pentru perioada 01.10.2004 - 31.12.2004 la valoarea de referință sectorială de 238 lei conform OUG 123/2003.
- pentru perioada 01.01.2005 - 30.09.2005 la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei conform OG.9/2005.
- pentru perioada 01.10.2005 - 31.01.2006 la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei conform OG 9/2005.
-pentru perioada 01.02.2006 - 31.08.2006 la valoarea de referință sectorială de 312,4 lei conform OG.3/2006.
-pentru perioada 01.09.2006 - 31.12.2006 la valoarea de referință sectorială de 331 lei conform OG 3/2006.
-pentru perioada 01.01.2007 - 31.03.2007 la valoarea de referință de 358 lei conform OG 10/2007.
-pentru perioada 01.04.2007 - 30.09.2007 la valoarea de referință sectorială de 365 lei conform OG 10/2007.
-pentru perioada 01.10.2007 - 31.12.2007 la valoarea de referință sectorială de 405 lei conform OG 10/2007, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioada de mai sus.
În motivarea cererii au arătat că au calitatea de grefieri, personal auxiliar de specialitate și personal auxiliar conex de specialitate la udecătoria Petroșani.
În această calitate apreciază că diferențele salariale solicitate li se cuvin în conformitate cu prevedrile art.1 din Legea nr.50/1996, art.2 și 9 din Legea nr.154/1998,art.1 alin.1 din OG 134/1999,art.1 alin.1 din OG 83/2000,OUG 2/2000,art.2 alin 3 din OG 9/2005, OUG nr.27/2006, art.3 alin.1 din OG 8/2007.
Reclamanții consideră că acordarea unor valori de referință sectoriale diferite în salarizarea puterilor statului contravine Constituției, Codului muncii, cât și spiritului OG nr.137/2000.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere se acordă personalului auxiliar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosar,a formulat excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune pentru perioada anterioară datei de 30.09.2005, apreciind că în cauză sunt incidente prevederile art.1,art.3, art.7 și art.12 din Decretul 167/1958,precum și ale art.283 alin.1 lit c din Legea 53/2003.
De asemenea, pârâtul a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată, arătând că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului. Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu reprezintă o discriminare în sensul prevederilor OG 137/2000.
Personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de majorarea valorii de referință sectorială prevăzute de OG 23/2005.De asemenea, OG 8/2007 a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale în trepte pentru anul 2007, acesta neputând beneficia și de drepturile altor categorii profesionale.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că între reclamanți și această instituție nu există raporturi de muncă Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții în calcularea și plata drepturilor de natură salarială ce s-ar cuveni personalului ce aparține unui alt minister.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă și pe cale de consecință va fi respinsă acțiunea de față de acest pârât, pentru următoarele considerente:
Acțiunea cu care a fost investită instanța se înscrie în categoria conflictelor de muncă, categorie în calitatea de pârâți revine numai angajatorului și salariaților. Între Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raporturi de muncă și nici obligația de natură salarială. Astfel de raporturi există numai între reclamanți, Ministerul Justiției și Libertăților în calitate de ordonator principal de credite, Curtea de Apel Alba Iulia în calitate de ordonator secundar de credite și Tribunalul Hunedoara în calitate de ordonator terțiar de credite.
De asemenea va fi admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru perioada 01.10.2004 - 30.04.2005 invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților,în cauză fiind incidente prevederile art.1, art.3, art.7 și art.12 din Decretul 167/1958, precum și prevederile art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii.
Pe fondul cauzei acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform adeverinței nr.577/7A/24.04.2008 emisă de Judecătoria Petroșani, reclamanții sunt angajații acestei instanțe în calitatea de personal auxiliar de specialitate.
Potrivit art.1 indice 1 din Legea nr.50/1996 (forma actualizată la 20.05.2000) " pentru magistrați și indemnizația de încadrare lunară pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referința sectoriala prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publica alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă. Aceasta valoare corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale se aplica de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi".
În temeiul art.2 din G nr.177/2002" pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referința sectoriala, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publica alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă. Aceasta valoare, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplica de drept și magistraților în temeiul prezentei ordonanțe de urgenta".
Însă prin Legea nr.347/10.07.2003, prin care a fost aprobată G nr.177/2002 acest articol a fost modificat în sensul că" indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută la Anexa nr.1 la prezența ordonanță de urgență".
Totodată, art.3 din nr.OUG27/2006 se prevede că" judecătorii, procurori, personalul asimilat acestora și magistrații- asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcța deținută și cu vechimea în magistratură prev. de art.86 din Legea nr.303/2004 republicată, cu modificările și completările ulteriore, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prev. în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Prin art. 50 din nr.OUG177/2002 au fost abrogate dispozițiile art.1 indice 1 și dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, precum și orice alte dispoziții contrare.
Prin urmare începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.347/2003, care a modificat art.2 din g nr.177/2002 nu există temei legal pentru ca indexarea personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorității legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin nr.OUG177/2002, nr.OG 23/2005 și nr.OuG27/2006.
Aceste acte normative nu contravin principiului constituțional ( art.3 alin.4) deoarece echilibrul celor trei puteri de stat nu presupune reglementarea drepturilor salariale în mod egal; și nici art. 73, actual 74 din legea nr. 347/2003, deoarece acest text de lege nu conține nici o dispoziție care să prevadă că drepturile salariale ale magistraților și ale personalului auxiliar trebuie să fie egale cu cele ale persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislativă și executivă, iar pe de altă parte, dispozițiile din Legea nr. 154/1998, nr.OUG177/2002 și din alte acte normative care se referea la acest aspect au fost abrogate expres, așa cum s-a reținut mai sus.
Ordonanțele de urgență emise de guvern, invocate de reclamanții ca temei juridic al pretențiilor lor, respectiv nr.OG 9/2005, 3/2006 și 10/2007 reglementează creșterile salariale ce s-au vor acordat in anii 2005,2006, 2007 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000 24180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la <LLNK 11998 154 10 201 0 18>Legeanr. 154/1998privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica; deci se adresează altei categorii profesionale decât cea din care fac parte reclamanții.
Situația acestui personal, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, nu poate fi considerată " comparabilă" în nici un fel cu cea a personalului bugetar, a cărui statut este reglementat prin legii de sine stătătoare și ca atare, nu ne aflăm nici într-un caz de discriminare reglementat de OG.nr.137/2000 invocat de reclamanții. Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare; pentru a fi reținut tratamentul diferențiat, injust este necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categoriile profesionale distincte-magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariații etc.
Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebire dintre aceste grupuri.
În concluzie, situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariații determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, ce nu semnifică uniformitate_deciziile Curții Constituționale nr.168/1988, 294/2001.
În fine, prin Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională a statuat că" prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG- privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsură în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."
Conform art. 147 din Constituția României dispozițiile din legile si ordonanțele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 16 iulie 2008, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice, începând cu data de 31 august 2008, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.
În altă ordine de idei, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției prevăzute de art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Acest articol, așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa( cazul Thimmenos contra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, in terminis, ea să creeze o nouă lege- lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, curtea, va respinge ca neîntemeiată și nelegală acțiunea cu care a fost investită în cauză de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor.
Admite excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, pentru perioada 01.10.2004 - 30.09.2005,invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, ( fostă ) A, -, A, -, -, (fostă ), -, -, -, A, ,toți cu l procesual ales la udecătoria Petroșani cu sediul în P,-,jud.H, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B,-,sector 5, Tribunalul Hunedoara cu sediul în D,-,jud.H și Curtea de Apel Alba Iulia, cu sediul în A I, str.-, nr.1, jud.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului,Ministerul Finanțelor cu sediul în B,str.-,nr.17,sector 5,ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.01.2009
Președinte, Judecător,
- - - -
Asisitenți judiciari,
- -
Grefier,
Red.CV
Tehnored.TM/34 ex
Președinte:Crețoiu VictorJudecători:Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta, Nașcu Sebastian
