Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 285/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 285/2010
Ședința publică de la 22 FEBRUARIE 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1280/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, față de împrejurarea că nu s-au formulat cereri prealabile, iar recurenții solicită judecarea în lipsă, având în vedere actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar civil nr- reclamanții, și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților:
1. să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu data de 01.10.2006 și în continuare sume care să fie actualizate în raport cu indicele de inflație de la data solicitată și până la data plății efective a drepturilor bănești;
2. Curtea de APEL ALBA IULIA să fie obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților;
3. Paratul Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
4. Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiuni reclamanții și arată că în perioada 01.10.2006-31.07.2008 au avut calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii, iar începând cu data de 01.08.2008 îndeplinesc funcția de judecători stagiari la Judecătoria Cîmpeni. Reclamantul începând cu data de 29.01.2009, îndeplinește funcția de judecător definitiv la Judecătoria Cîmpeni.
În scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
În temeiul rt. 231. alin. 3 OG nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, "entru p. păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului., tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Potrivit rt. 99 lit. d din Legea nr. 303/2004 republicata privind statutul judecătorilor și procurorilor, onstituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Potrivit rt. 149 alin.(2) lit. e din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387 din 22 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, constituie abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:
e) nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter.
Pentru a fi în situația unei fapte de discriminare, trebuie să existe doua situații comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie sa urmărească sau sa aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, in condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu există un raport juridic obligațional între pârât și Ministerul Justiției și Libertăților ( fila 27).
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea formulată (fila 45) solicită a se constata că prezenta acțiune este neîntemeiată și pe cale de consecință să se dispună respingerea acesteia, susținând că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate. Aceștia reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr. 303/2004, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin lege specială.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare (fila 17) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin sentința civilă nr. 1280/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-au admis excepțiiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Curtea de APEL ALBA IULIA pentru perioada 01.10.2006-31.07.2008 în ceea ce privește cererea reclamanților și.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință au fost obligați pârâții să plătească în favoarea reclamanților și, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 01.08.2008-07.10.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost respinsă cererea reclamanților și privind plata sporului de confidențialitate, în procent de 15% pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008, când au avut calitatea de auditori de justiție, în cadrul Institutului Național al Magistraturii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință au fost obligați pârâții să plătească în favoarea reclamantului, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 29.01.2009 - 07.10.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților. S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Ministerul Finanțelor Publice nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca fondată în ceea ce privește cererea reclamanților și pentru perioada 01.10.2006 - 31.07.2008. În această perioadă reclamanții mai sus menționați au avut calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii, fără a avea raporturi de muncă cu pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților doar ulterior numirii în funcția de judecători la Judecătoria Câmpeni, respectiv începând cu data de 01.08.2008, conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/03.07.2008, astfel potrivit art. 282 Codul muncii justifică calitatea procesuală, excepția urmând a fi respinsă.
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de judecători, conform Hotărârii nr. 658/03.07.2008 a Consiliului Superior al Magistraturii prin care fac dovada calității de magistrat.
Potrivit art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, magistrații au obligația să păstreze secretul profesional, confidentialitatea în legatură cu lucrările care au acest caracter.
Cu privire la cererea magistraților din cadrul instanțelor judecătorești de recunoaștere a sporului de confidențialitate s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 46/2008 pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii.
Prin decizia sus menționată, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit - în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul d eontologic al acestora - că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Conform art. 329 alin 3 Cod de Procedură Civila dezlegarea dată problemelor de drept soluționate pe calea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Având în vedere această dispoziție legală, precum și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație si Justiție prin decizia nr. 46/2008 pronunțată in cadrul unui recurs în interesul legii prevederilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul d eontologic al magistraților, se reține ca acțiunea formulată de reclamanți este întemeiată, urmând a fi admisă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a arătat în esență că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009, așa încât acordarea sporului pretins și în continuare este nelegală; prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege (în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 833/2009). Acordarea sporului de confidențialitate constituie o adăugare la textele legale, întrucât legiuitorul nu a prevăzut în nici un act normativ acordarea acestui spor pentru categoria profesională a magistraților; se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate, iar decizia ÎCCJ nr. 46/2008 nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.
În drept se invocă dispozițiile art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, deoarece Curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal -
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %. Astfel, la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr. VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare; începând cu 12.11.2009 acordarea acestui spor urmând fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).
Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate, deoarece:
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile se vizează de asemenea ca nefiind fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 J admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la <LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontologic al acestora, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele sau acțiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prevăzute de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, Curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondate ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți, va modifica în parte sentința atacată în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților, și și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009, pentru reclamantele și și între 29.01.2009-12.11.2009 pentru reclamantul.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1280/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, și în consecință:
Modifică, în parte, sentința atacată, în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților, și și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 1.08.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009, pentru reclamantele și și între 29.01.2009-12.11.2009 pentru reclamantul.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. MP 4.03.2010
Jud.fond- L,
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop
