Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 288/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.288/2009
Ședința publică din 16 martie 2009
PREȘEDINTE: Lodoabă Alina Vesa Nicoleta vicepreședintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor
- - -judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.137/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecătorii și planificați în ședința de judecată pentru acest termen, s-au abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 16 martie 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Curtte de APEL ALBA IULIA sub dosar nr- reclamanții:, și i-a chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor Publice solicitând:
1. Obligarea primilor doi pârâți să calculeze și să plătească drepturile salariale, reprezentând diferența între coeficienții de modificare ce se aplică grefierilor (inclusiv grefieri-informaticieni, grefier-statisticieni și grefieri documentariști) cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică gefierilor arhivari și grefierilor registratori începând cu luna ianuarie 2007.
2. Acordarea în continuare a acestor drepturi până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari si grefierii registratori-în legea specială de salarizare
3. Obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare acestor drepturi.
Pentru opozabilitate s-a solicitat citarea în cauză al Consiliului Național al Discriminării
În motivarea acțiunii lor reclamanții au susținut că dețin funcția de grefier-arhivar la instanțele din județul A și consideră că sunt discriminați la salarizare, în raport cu grefierii cu studii medii în ceea ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplica acestora din urmă.
În drept, sunt invocate prevederile OG nr. 8/2007, Legii nr. 567/2007, art. 6, alin. 2 Codul Muncii, OG nr. 137/2000 aprobata prin Legea nr. 48/2002 modificată prin Legea nr. 27/2004, art. 20 din Constituția României si Declarația Universala a Drepturilor Omului.
Se atașează în justificarea acțiunii practică judiciară: sentința civila nr. 1146/2008 a Tribunalului Harghita și sentința civila nr. 306/2008 a Tribunalului Mureș (filele 4-24).
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege (fila 25).
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP Aad epus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, motivând că între Ministerul Justiției ca și ordonator principal de credite si MEF nu există nici un raport juridic de obligație sau de despăgubire. În acest sens se invocă dispozițiile Legii nr. 500/2002 și Ordinul comun nr. 1859/C/2484/26650/131/3774/C/2008 (filele 26-27).
CNCD a depus punctul de vedere arătând că diferența de tratament devine discriminatorie în sensul art. 14 din CEDO atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Totodată se arată că această instituție nu are calitate procesuală pasivă in cauză față de atribuțiile ce îi sunt conferite de legiuitor prin OG nr. 137/2000 (filele 39-43).
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca neîntemeiată arătând că modul de stabilire prin lege a unor drepturi nu este o problemă ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării depășind cadrul legal reglementat prin OG 137/2000. În acest sens se invoca deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în ședința din 3.07.2008. De asemenea, se arată că pretențiile reclamanților privind acordarea pentru viitor a acestor drepturi sunt nefondate, nefiind prevăzute de legislația în vigoare, astfel încât prin acordarea unor atare drepturi instanța ar depăși limitele puterii judecătorești (filele 44-48).
La dosar s-a depus adeverința nr. 1361/A/24.11.2008 eliberata de Curtea de APEL ALBA IULIA pentru a se dovedi calitatea de grefier arhivar al reclamanților in cauză (fila 65).
Prealabil, analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive care s-au invocat și care se impun a fi ridicate în cauză.
Astfel, în ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se constată că aceasta este întemeiată, deoarece, potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000, această instituție este abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul țări, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ și ca atare nu este subiect de drept al raportului obligațional în cauză.
Este de menționat că prin nr.OUG 75/2008 s-a modificat nr.OG 137/2000, așa încât potrivit art. V din acest act normativ sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a acestei autorități. În acest context acțiunea promovată de reclamanții față de această parte urmează a fi respinsă, pe excepția lipsei calității procesual pasive.
De asemenea, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În speță, se solicită obligarea la plata unor drepturi rezultate din lege și din contractul de muncă, iar cererea reclamanților a declanșat un litigiu de muncă la care se referă art.282 din Codul Muncii.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a D, precum și a Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea urmând a fi respinsă față de aceste părți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane care nu au calitate procesual pasivă.
Pe fondul pricinii față de pârâți Ministerul Justiției-ordonatorul principal de credite și Curtea de APEL ALBA IULIA -angajatorul și ordonatorul secundar de credite, pretențiile reclamanților sunt întemeiate.
Astfel, aceștia îndeplinesc funcția de grefier arhivar în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, conform adeverinței nr. 1361/A/24.11.2008 eliberata de angajator (fila 65).
Începând cu luna ianuarie 2007 legea specială de salarizare aplicabilă personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este OG nr. 8/2007 ordonanță care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007. Potrivit art. 3, alin. 1 din acest act normativ salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectoriala și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art. 3, alin. 4, din același act normativ coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariului de bază sunt prevăzuți la litera a) din anexele nr. 1a, 1b și 1c.
Prin modificările intervenite însă, în statutul acestui personal ca efect al art. 1 și 2 din Legea nr. 567/2004, arhivarii și registratorii au fost integrați în corpul profesional al grefierilor, aceștia făcând parte din categoria grefierilor cu studii medii.
Din analiza statutului grefierilor arhivari și a celor registratori rezultă faptul că acesta este identic cu al tuturor celorlalți grefierilor, sub aspectul numirii in funcție, al promovării, al suspendării din funcție, al derogarii detașării, al transferului, al drepturilor și al îndatoririlor profesionale, al răspunderii profesionale. Sub aspectul atribuțiilor concrete de serviciu ale grefierilor este de reținut faptul că legiuitorul nu a operat nici o diferențiere de salarizare între grefierii cu studii medii, indiferent dacă aceștia sunt grefieri de ședință, grefieri statisticieni sau grefieri documentariști (anexele nr. 1 la OG nr. 8/2007).
Deci reclamanții se află sub aspectul analizat într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul grefierilor cu studii medii, așa încât nu pot fi tratați diferit, în mod discriminatoriu față de restul personalului, prin refuzul acordării coeficienților de salarizare corespunzătoare profesiei.
Așa fiind, într-o atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 6, alin. 2 Codul Muncii care consacră pentru toti salariații principiul ca pentru munca egala egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. (care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la remunerație echitabilă și satisfăcătoare).
În același sens sunt:
art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974 (care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare fără nicio distincție)
art. 14 din Convenția Europeana privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această conventie (care interzic discriminările);
art. 4 din Carta Socială Europeana revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999) care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
art. 165 si art. 155, coroborat cu art.1 din Legea nr. 53/2003 (care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială fără discriminări, restrângeri sau limitări),
art. 2, art. 16, alin. 1, art. 53 si art. 41 din Constituția României (care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii)
Toate aceste aspecte atrag incidența dispozițiilor art. 17, alin. 1 din OG 137/2000 coroborat cu art. 269 Codul Muncii, dispoziții legale în baza cărora acțiunea de fața se vizează a fi întemeiată.
Nu poate fi reținută nici apărarea pârâților privind depășirea puterii judecătorești, deoarece acordarea despăgubirilor solicitate nu se confundă cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art. 269 Codul Muncii care garantează dreptul la despăgubire inclusiv pentru discriminările în munca.
Față de cele ce preced, curtea a admis acțiunea reclamanților față de pârâți Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, în sensul obligării acestora la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubiri bănești egale cu diferențele de drepturi salariale neacordate și cuvenite acestora în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut pentru grefieri cu studii medii și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, diferențe calculate începând cu luna ianuarie 2007 și în continuare, iar pentru reclamanta până la data de 15.10.2008-data încetării raportului de muncă.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților solicitând modificarea soluției în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții au susținut că soluția instanței de fond este pronunțată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești deoarece instanța acordat reclamanților alte drepturi salariale decât cele care li se cuvin potrivit legii. De asemenea a arătat că reținerea existenței unei discriminări directe între grefierii arhivari și celelalte categorii de grefieri este neîntemeiată. În acest sens s-a arătat că prin Decizia 281/03 07 2008 Curtea Constituțională a statuat că instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative.
Totodată recurenții arată că salarizarea diferită a grefierilor arhivari și registratori în raport cu grefierii cu studii medii este obiectiv justificată de existența distincțiilor legate de diferențele de pregătire profesională și atribuții ale celor două categorii de personal.
Prin întâmpinare reclamanții au solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză. Aceștia au susținut că soluția instanței de fond este întemeiată deoarece ei se află într-o situație identică nu doar comparabilă cu restul grefierilor cu studii medii astfel că nu pot fi tratați discriminatoriu față de restul personalului.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 din codul d e procedură civilă Curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate.
Potrivit dispozițiilor OG8/2007:
" Art. 3 - (1) de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
------------------------------------------------------------
(6) de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt cu 7% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin. (4)."
Potrivit dispozițiilor legale sus menționate unul dintre criteriile pe care legiuitorul l-a avut în vedere la stabilirea salariilor personalului auxiliar de specialitate a fost funcția deținută. În raport de criteriul funcției deținute in anexa OG8/2007 s-au prevăzut salarii diferit pentru funcții diferite, respectiv pentru funcțiile de grefier, grefier documentarist și grefier statistician a fost prevăzut un alt nivel al coeficientului de multiplicare față de cele stabilit pentru grefier arhivar și grefier registrator.
Dispozițiile susmenționate nu au un caracter discriminator. În mod constant Curtea Constituțională a decis că nu se poate vorbi despre discriminare decât în situația în care categorii identice sunt supuse unui tratament diferit.
În speță categoriile profesionale în discuție nu sunt identice. Astfel deși atât grefierii, grefierii statisticieni, grefierii documentariști, grefierii registratori și grefierii arhivari fac pare din categoria personalului auxiliar de specialitate funcțiile ocupate de către aceștia nu sunt identice nici sub aspectul modului de acces la funcție și nici sub aspectul atribuțiilor prevăzute de lege și de regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
În timp ce recrutarea grefierilor registratori și grefierilor arhivari se realizează direct prin concurs organizat la nivelul Curților de apel recrutarea celorlalte categorii de grefieri se realizează de regulă doar prin Școala Națională de Grefieri cu parcurgerea unei perioade de școlarizare finalizată prin promovarea unui examen de absolvire. Natura atribuțiilor și a activităților pe care aceștia le desfășoară în cadrul instanțelor sunt diferite în mod esențial, iar legea nu recunoaște dreptul grefierilor registratori și grefierilor arhivari de a îndeplini nici măcar temporar activitățile desfășurate de celelalte categorii de grefieri.
Faptul că dispozițiile generale referitoare la detașare, delegare, transfer, promovare ori răspundere profesională sunt identice pentru întreg personalul auxiliar nu poate să ducă la concluzia nevoii salarizării lor uniforme. Dealtfel raporturile enumerat mai sus se referă la aspecte generale ale desfășurării activității și nu la specificul muncii fiecărei categorii. Dacă s-a interpreta altfel ar însemna că toți angajații ale căror raporturi de muncă sunt guvernate de Codul Muncii să beneficieze de aceeași salarizare deoarece în acest cod sunt prevăzute norme aplicabile tuturor angajaților referitoare la detașare, delegare, răspundere profesională, materială etc. - ceea ce este evident un non- sens.
Dealtfel legiuitorul a fost constant în conduita sa de reglementare. Astfel deși șoferii, aprozii și agenți procedurali fac parte din aceeași categorie profesională, cea a personalului conex, aceștia sunt salarizați diferit raportat la funcția pe care o dețin.
În plus în mod corect a susținut recurentul că instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești atunci când a decis să acorde reclamanților alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege prin aplicare unor norme incidente pentru alte categorii profesionale. Prin decizia 281/03 07 2008 Curtea Constituțională a decis dispozițiile OG137/2000 nu pot fi interpretate în sensul că instanțele ar avea competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme ori de a le substitui cu alte norme.
Față de cele ce preced Curtea va admite recursul pârâților și va modifica soluția recurată în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.137/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.LA
Tehnored.TM/ 2ex
Jud.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR.54/R/CC/2009
Ședința Camerei de consiliu din 16 martie 2009
Președinte: - -- vicepreședintele Curții de Apel
- - - judecător
- - -judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii și au solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererilor au arătat că se abțin de la judecarea pricinii întrucât au făcut parte din completul de judecată care a pronunțat în fond hotărârea atacată cu recurs,invocând art.24 cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 16.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Lodoabă Alina Vesa NicoletaJudecători:Lodoabă Alina Vesa Nicoleta, Crețoiu Victor
