Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 29/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 29
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Beatris Manuela
Asistent Judiciar: - -
Asistent Judiciar:
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei- litigiu de muncă- privind pe reclamantele:, și și pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN.. A. PU-ȘI, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, reprezentând Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsă reclamantele și pârâții: Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției și TRIBUNALUL VASLUI.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că la dosar a fost depusă de către Ministerul Justiției întâmpinare și precizări de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, reprezentând Ministerul Economiei și Finanțelor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I și pe fond.
Consilier juridic, pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, arată că, potrivit nr.OUG75/2008 și Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația de a aloca, pe baza datelor primite de la ordonatorii principali de credite, sumele necesare efectuării plății drepturilor solicitate de reclamanți. Astfel, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin aceste acte normative, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să oblige Ministerul Economiei și Finanțelor la ceea ce este deja obligat prin lege. Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive
Declarând dezbaterile închise,cauza rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.590/45/18.07.2008 pe rolul Curții de APEL IAȘI, reclamantele:, și au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărei reclamante, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din indemnizația de bază brută lunară, începând cu luna iulie 2005 și în continuare, pe viitor, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
Reclamantele au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Vaslui
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea magistraților la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
Reclamantele mai arată că, deși au fost remunerate în permanență în raport cu coeficientul de ierarhizare, respectiv indemnizația brută a magistraților, în mod discriminatoriu nu au beneficiat și de sporul de risc și solicitare neuropsihică acordat de Legea nr. 50/1996 judecătorilor.
Se mai arată că îndreptățirea lor la despăgubiri pentru neplata acestui spor rezultă și din faptul că acest spor a fost plătit și personalului auxiliar de specialitate.
În dovedirea acțiunii, reclamantele au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Se arată în acest sens că asistenții judiciari nu au fost niciodată beneficiarii sporului de risc și solicitare neuropsihică.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. III din OUG nr.179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească: "Art.III-(1) Asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoana desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în munca și vechime în specialitate."
Aceeași situație se regăsește și în OUG nr.27/2006, act normativ ce abrogat nr.OUG177/2002, prevăzând că: " Art. 16- (1) Asistentii judiciari numiți în condițiile<LLNK 12004 304 11 201 0 18>Legii nr. 304/2004privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare bruta lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexa, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcții juridice."
Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și decizia nr.XXI/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției susține că asistenții judiciari nu fac parte din categoriile de personal cărora li se aplică disp.art.47 din legea nr.50/1996.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulat precizări prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Precizează pârâtul că reprezenta Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța o va respinge, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare. Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a afecta calitatea de parte a acestui minister în prezenta cauză.
Analizând fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantele, ce au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Vaslui, au formulat acțiune privind obligarea pârâților la despăgubiri reprezentând diferențele de drepturi bănești cuvenite cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
În temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, sub aspectul constatării supraviețuirii normei ce reglementa sporul de risc și după apariția nr.OG83/2000, însă având în vedere că hotărârile judecătorești în privința cărora a fost sesizată instanța supremă nu se refereau la salarizarea asistenților judiciari, nu se poate reține că prin această decizie s-ar fi stabilit sfera persoanelor îndreptățite la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică doar la cele numite în funcția de magistrați, magistrați-asistenți și personal auxiliar de specialitate.
În ceea ce privește salarizarea asistenților judiciari, se reține că aceasta a fost reglementată prin următoarele dispoziții legale:
Spre deosebire de celelalte categorii de personal din sistemul justiției, drepturile salariale ale asistenților judiciari (magistraților consultanți) au fost
reglementate în primă fază chiar în cuprinsul Legii nr.92/1992 privind -nizarea judecătorească.
În conformitate cu dispozițiile art. III din OUG nr.179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească:
"Art.III-(1) Asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoana desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în munca și vechime în specialitate.
Ulterior, prin dispozițiile art.II din OUG nr.20/2002 privind modifica-rea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească s-
stabilit că:
"Art.II-(1) Magistrații consultanți beneficiază, în raport cu vechimea în specialitate juridică, de drepturile de salarizare prevăzute pentru judecătorii de la judecătorii de <LLNK 11996 50 11 201 0 17>Legea nr. 50/1996privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Magistrații consultanți care nu îndeplinesc condiția de vechime în specialitate prevăzută la art. 69^1 alin. 1 sunt mentinuti în funcție, fiind salarizați cu indemnizația prevăzută de lege pentru magistrații stagiari, în raport cu vechimea în specialitate juridică pe care o poseda, pana la împlinirea vechimii stabilite de lege.
Prin art.17 ind.1 din Legea nr.50/1996, articol introdus prin nr.OG83 din 2000, s- stabilit că: " Asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr.92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare,sunt remune-rați cu indemnizația lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare
prevăzut la nr.crt.29 din cap. al anexei nr.1."
Începând cu data de 01.01.2003, drepturile salariale cuvenite asistenți-lor judiciari au fost stabilite prin OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților. Astfel, printr-un capitol separat al nr.OUG177
din 2002, și anume Capitolul III- " Salarizarea și alte drepturi ale magistra-ților consultanți" au fost reglementate toate drepturile salariale ale acestei
categorii profesionale, nr.OUG177/2002 fiind, similar magistraților, singu-rul act normativ incident în materia salarizării acestei categorii profesio-nale.
Prin acest act normativ s- stabilit că:
"Art.15 -(1) Magistrații consultanți numiți în condițiile <LLNK 11992 92 11 201 0 17>Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt remunerați cu indemnizația corespunzătoare nivelurilor de salarizare prevăzute, după caz, la nr. crt. 28-32 din cap. A al anexei nr. 1, în raport cu vechimea în funcții juridice.
(2) Magistrații consultanți beneficiază de drepturile prevăzute la art. 5, 21, art. 25 alin. (1), art. 27, 28 și 30.
Prin nr.OUG27/2006, act normativ care abrogat nr.OUG177/2002,
salarizarea asistenților judiciari, fost stabilită după cum urmează:
Art. 16- (1) Asistentii judiciari numiți în condițiile<LLNK 12004 304 11 201 0 18>Legii nr. 304/2004privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare bruta lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexa, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcții juridice.
(2) Asistentii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 5, 7, 18, 24 și 25.
Legea nr. 45 din 6 martie 2007pentru aprobarea <LLNK 12006 27180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, modificat
articolul 16, alineatul (2) în sensul că:
"Asistentii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 4 ind. 1, 5, 7, 18, 24 și 25."
Potrivit disp.art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă.
Se mai reține că, potrivit disp.art.155 din Codul muncii, act normativ aplicabil și reclamanților, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art.154 alin.3 din cod prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Art.26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr.12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertăților fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute delege trebuie să fie garantate fără nici o discriminare pe nici un temei precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Potrivit art.171din Legea nr.50/1996, asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr.92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, erau remunerați cu indemnizația lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare prevăzut la nr.crt.29 din cap. al anexei nr.1 pentru magistrați și astfel cum a constatat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.XXI/2008, au supraviețuit dispozițiilor de abrogare prevăzute în nr.OG83/2000, normele art.47 din Legea nr.50/1996 ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru magistrați și personal auxiliar de specialitate, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Se mai reține că, potrivit disp.art.55 din legea nr.304/2004, asistenții judiciari constituie, împreună cu judecătorii, completele ce soluționează cauzele privind conflictele de muncă, participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile, opinia acestora consemnându-se în sentință, având și obligația motivării opiniei lor separate.
De asemenea, conform art.111-113 din Legea nr.304/2004, asistenții judiciari se supun numai legii, aplicându-li-se toate dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile, abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.
Avându-se în vedere toate aceste dispoziții legale, se reține că, deși asistenții judiciari au fost în permanență remunerați cu indemnizația unei anumite categorii din corpul magistraților, că aceștia participă la activitatea de judecată, la pronunțarea și motivarea hotărârilor în cauze în care legiuitorul, urmând exemplul jurisdicțiilor de dreptul muncii și securității sociale din alte state, a considerat imperios necesară opinia acestora la pronunțarea soluțiilor, respectiv în conflictele de muncă și în litigiile de asigurări sociale, se constată că, prin excluderea acestora de la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică, aceștia au suferit un prejudiciu cauzat prin discriminare directă, pentru care, potrivit disp.art.269 și 295 din Codul muncii, aceștia sunt îndreptățiți la plata unei despăgubiri.
Astfel, se reține că, pentru o justă și integrală despăgubire, urmează să se admită acțiunea formulată de reclamante, primii trei pârâți fiind obligați să plătească reclamantelor diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01 iulie 2005 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
În temeiul HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de obligare pârâtului să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamantele:, și, toate cu. ales la TRIBUNALUL VASLUI,-, județul V în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sectorul 5, codul poștal -, Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I,-, TRIBUNALUL VASLUI, cu sediul în-, județul V și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector5, codul poștal -.
Obligă primii trei pârâți să plătească reclamantelor diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01 iulie 2005 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin această hotărâre.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
cu opinie în sensul prezentei hotărâri
Grefier,
Red./Tehnored.:;
7 ex.- 03.10.2008.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Beatris Manuela
