Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 3/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3/2009

Ședința publică de la 05 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doriani Ana judecător

- - -președinte secție

- -- asistent judiciar

-asistent judiciar

-grefier

Pe rol se află judecarea acțiunii în conflict de drepturi formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând, asupra acțiunii în conflict de drepturi de față;

Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub dosar civil nr-, reclamanții: și i-a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara, solicitând:

Obligarea pârâților la plata drepturilor salariale constând în sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, stabilit prin art.47 din legea nr. 50/1996 republicată, actualizate cu indicele de inflație începând cu luna iulie 2008, respectiv august 2008 și în continuare;

Obligarea pârâților să efectueze cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii lor reclamanții arată că au funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Petroșani și că în această calitate sunt îndreptățiți potrivit prevederilor legale la plata sporului pretins prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.

Se arată că acest text de lege a fost abrogat prin art. I pct 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.

Cum nr.OG 83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin Lege organică, se constată că au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, Legea nr. 24/2000, art. 2 Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și economice, art. 1 alin.1 din primul Protocol Adițional, art.155, 165,236, 239 și 241. Directiva Cadru 89/391 a Comisiei Europene.

S-a depus copie Decret nr.587/25.06.2008 de numire în funcția de judecător, Hotărârea CSM nr. 658/03.07.2008, pentru a se justifica calitatea procesual activă,copie fluturaș salariu pe luna octombrie 2008.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Curtea de Apel Alba Iulia solicită respingerea acțiunii invocând lipsa calității procesual pasive a acestei instituții, cu motivarea că nu are nici calitatea de angajator a reclamanților și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.

Pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea cererii pentru acordarea sporului în continuare ca fiind prematură, motivând că dreptul poate fi invocat pentru fiecare prestație în parte numai după prestarea activității și ajungerii la scadență.

CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale incidente constată următoarele:

Prealabil analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocate în cauză de pârâta Curtea de Apel alba Iulia.

În ceea ce privește această excepția se va dispune respingerea ei ca neîntemeiată deoarece potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ au calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.

instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.

Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.

În consecință, în speță, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.

De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere pârâta are calitate procesual pasivă, având în vedere că are calitatea de operator al carnetelor de muncă ale reclamanților.

Pe fondul pricinii, acțiunea dedusă judecății este întemeiată, pentru considerentele prezentate în continuare.

Reclamanții îndeplinesc funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Petroșani. (în acest sens- copie Decret nr.587/25.06.2008 emis de Președintele României de numire în funcția de judecător a reclamantei -începând cu data de 01.07.2008-6 și Hotărârea CSM nr. 658/03.07.2008- Anexa nr. 1poz. 92 de numire în funcția de judecător stagiar, începând cu 01.08.2008 a reclamantului 13)..

Prin acțiunea de față reclamanții au solicitat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996.

Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar

Textul de lege sus menționat a fost abrogat prin OG nr.83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din 01.09.2000 și intrată în vigoare la 01.10.2000.

Procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.

Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute aceasta". Dar prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată".

Cu toate acestea, prin OG nr.83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată - modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.

Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.

Este de remarcat în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitate pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare.

În susținerea celor mai sus menționate este și soluția J în soluționarea recursului în interesul legii la data de 10.03.2008. Astfel,practica neunitară în aplicarea acestui text de lege a impus promovarea unui recurs în interesul legii, potrivit art.329.pr.civilă de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă

Prin Decizia nr. XXI (21)/10.03.2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea acestui recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă J s-a statuat că" În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată căjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.

Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .

Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.

Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].

Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."

Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.

Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că acțiunea reclamanților fundamentată juridic pe acest text de lege,este temeinică și legală urmând a fi admisă ca atare.

Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege nr. 92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea nr. 130/1999 și art. 296 din Legea nr. 53/2003, Curtea de Apel Alba Iulia în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții și, cu domiciliul procesual ales la udecătoria Petroșani, cu sediul în P,-,jud.H împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-,sector 5, Tribunalul Hunedoara, cu sediul în D,-, jud.H și Curtea de Apel Alba Iulia, cu sediul în A I, str.-, nr.1, jud.A și în consecință:

Obligă pârâții să plătească reclamanților sporul de stres și suprasolicitare neuropshică în procent de 50%, prev.de art.47 din Legea 50/1990, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare a fiecărui reclamant, începând cu luna iulie 2008 pentru reclamanții și luna august 2008 pentru reclamantul și în continuare.

Obligă pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant,conform prezentei.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 05 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela

- - - -

Asistenți judiciari

- -

Grefier,

Red.DA

Tehnored.TM/17 ex

Președinte:Doriani Ana
Judecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Nașcu Sebastian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 3/2009. Curtea de Apel Alba Iulia