Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 30/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.30/2009
Ședința publică de la 15 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Crețoiu Victor JUDECĂTOR 2: Vesa Nicoleta
- - - JUDECĂTOR 3: Nașcu Sebastian
- - - asistent judiciar
- asistent judiciar
- grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la această instanță sub dosar nr-, prin declinare de la ribunalul Sibiu, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru exprimarea unui punct de vedere, solicitând:
-să fie obligați pârâții în calitate de ordonator de credite la plata unor drepturi salariale constând în spor de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, începând cu data de 1 mai 2008, dată de la care s-au încadrat pe același ooc de muncă și în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective a cestora.
-să fie obligați pârâții să le acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu 3 ani înaintea acestei date.
-să fie obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivare arată că lucrează la calculator 8 ore zilnic și nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum au primit alți salariați din cadrul
Faptul că li se plătește sporul de condiții grele - nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite.
În drept invocă nr.HG1028/2006.
În continuare arată că deși primesc spor pentru condiții grele, totuși nu beneficiază de cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art.142 Codul muncii.
invocă dispozițiile art.6 alin.2, 40 pct.2 lit.c și 142 Codul muncii, art.48 alin.1 din Legea nr.50/1995 și art.14 alin.1 din Legea nr.56/1996 și art.269 Codul muncii.
În cauză au formulat întâmpinări pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției și
Curtea de Apel Alba Iuliaa solicitat respingerea acțiunii reclamantei, întrucât nr.HG1028/2006 stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, iar instanțele îndeplinesc aceste obligații.
În privința art.142 Codul muncii se arată că acesta nu este aplicabil reclamantei, întrucât nu a făcut dovada că lucrează în condiții grele, periculoase ori vătămătoare.
Cererea privind cele 3 zile de concediu de odihnă solicitate o apreciază de asemenea neîntemeiată având în vedere că potrivit art.140 Codul muncii durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare, cu cele 3 zile rezultând 23 zile, însă personalul auxiliar din sistemul judiciar beneficiază de 30 zile concediu de odihnă, mult peste drepturile reglementate de Codul muncii.
Ministerul Justiției Bas olicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, având în vedere dispozițiile art.30 din nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006, art.48 din Legea nr.50/1996, art.65 din Legea nr.567/2004, art.295 Codul muncii, art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996.
Pârâtul Bai nvocat prin întâmpinare excepția calității procesuale pasive prin prisma dispozițiilor art.16-20 din nr.OG137/2000.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.137 (1) Cod pr.civilă:
"Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii."
Din această perspectivă, Curtea va reține ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul B, dată de dispozițiile art.16-20 și 27 din nr.OG137/2000 întrucât prin natura atribuțiilor sale acestui pârât legea nu-i creează obligații față de reclamanții presupuși a fi discriminați, ci doar își poate preciza poziția cu privire la existența sau inexistența caracterului discriminatoriu al unei spețe prezentate instanței de judecată.
Drept urmare, acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestui pârât urmează a fi respinsă ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, acțiunea reclamantelor este neîntemeiată.
Reclamantele au calitatea de grefieri în cadrul Tribunalului Sibiu, astfel cum rezultă din deciziile nr.269/2008 și 267/2008 emise de Curtea de Apel Alba Iulia.
Prin cererea introductivă de instanță solicită acordarea sporului de 15% din salariul de bază brut începând cu 1 mai 2008, constând în sporul de lucru la calculator.
Un asemenea spor nu este prevăzut în legislația specială de salarizare specifică acestei categorii profesionale.
Un spor de 15% pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase a fost anterior prevăzut de art.48 din Legea nr.50/1996, apoi de art.30 din nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006 și în prezent este preluat de art.22 din nr.OUG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, care statuează că:
"(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui, al procurorului general al Parchetului de pe lângă sau, după caz, al procurorului șef al, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."
Rezultă așadar că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea existenței unor condiții de muncă ce pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase pe baza unei expertize de specialitate care să determine în raport de timpul de lucru efectiv posibilitatea dobândirii chiar a unei boli profesionale, iar ulterior de emiterea ordinului ministrului justiției.
Având în vedere cele patru categorii de situații prevăzute de art.22 din nr.OG8/2007, mai trebuie precizat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor o singură dată, concluzie ce se desprinde din folosirea sintagmei "sau" pentru delimitarea situațiilor ce ar putea exista, iar reclamanta beneficiază deja de acest spor.
Mai mult decât atât, nr.HG1028/2006 de care face vorbire reclamanta în motivarea cererii sale se referă la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă și nu prevede un asemenea spor de lucru la calculator.
De asemenea, ordinele invocate de reclamante vizează reglementări pentru personalul din domeniul sanitar, al industriei chimice și petrochimice etc și nu au nicio legătură cu categoria de personal și cu domeniul de activitate din care face parte pentru a-i fi aplicabile.
Deci, cererea acestora de acordare a sporului anterior menționat se privește a fi nefondat.
Totodată, și petitul 3 al acțiunii vizând acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă este neîntemeiat.
Potrivit art.65 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate se statuează că:
"(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare."
Față de prevederile art.140 și 142 Codul muncii, aceste prevederi au caracter special, derogatoriu de la dreptul comun, astfel că primează în aplicare.
Mai mult decât atât, art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996 prevede:
"(1) Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale."
Concluzia este deci că atâta timp cât există reglementare specială pe domeniul concediului de odihnă, devin inaplicabile prevederile art.142 Codul muncii în privința reclamantei, în calitatea sa de personal auxiliar de specialitate.
Față de cele ce preced, acțiunea reclamantelor urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții și, cu domiciliul ales la ribunalul Sibiu cu sediul în S,-, jud.S, împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-,sector 5, Tribunalul Sibiu cu sediul în S,-,jud.S și Curtea de Apel Alba Iulia, cu sediul în A I, str.-, nr.1, jud.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea discriminării cu sediul în B,str.-
(continuarea sentinței civile nr.30/2009)
,nr.1-3,. II sector 1, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.01.2009
Președinte, Judecător,
- - - -
Asisitenți judiciari,
- -
Grefier,
Red.CV
Tehnored.TM/6 ex
Președinte:Crețoiu VictorJudecători:Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta, Nașcu Sebastian
