Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 30/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR. 30/2010
Ședința public de la 07 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judector
- - - judector
- - - judector
- - - grefier
Pe rol se afl soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertților B și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 1091 din 24.06.2009 pronunțat de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauz se constat lipsa prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, constatându-se c pârâtul intimat Ministerul Finanțelor Publice prin Aaî nregistrat la dosar Întâmpinare.
Instanța, faț de actele și înscrisurile depuse în dosar și împrejurarea c recurenții solicit judecarea cauzei în lips, constat pricina în stare de judecat și o las în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civil înregistrat pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanții, și au chemat în judecat pe pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL ALBA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII pentru ca, prin hotrârea ce se va pronunța, s se dispun obligarea pârâților:
1. s recunoasc discriminarea, s calculeze și s plteasc drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de pân la 15%, începând cu luna noiembrie 2004, iar în ceea ce privește pe reclamantele și din luna decembrie 2005 și în continuare, adic și pe viitor, sume care s fie actualizate în raport cu indicele de inflație de la data solicitat și pân la data plții efective a drepturilor bnești, iar în ceea ce privește pe reclamante;
2. pârâta Curtea de Apel Alba Iulias fie obligat s efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de munc ale reclamantelor;
3. pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate.
În motivarea în fapt a acțiuni reclamanții arat c în scopul asigurrii eficiente a confidențialitții informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite s ofere categoriilor de persoane ce gestioneaz astfel de informații sporuri salariale corespunztoare gradului de acces la astfel de informații.
Astfel, potrivit art. unic pct. 1 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, s-a prevzut c " pentru pstrarea confidențialitții în legtur cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național beneficiaz de un spor lunar de pân la 15% din solda lunar, respectiv din salariul de baz, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate." Astfel, judectorii militari beneficiaz de un spor de confidențialitate de pân la 15% din solda lunar.
De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de pân la 15% se acord nu numai categoriilor de funcționari publici prevzute în Legea nr.444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pân la 15% din salariul de baz, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitții, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrrii Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodat, potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea splrii banilor, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de pân la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Splrii Banilor.
In temeiul rt.231. alin.3 OG nr.137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, " entru p. pstrarea confidențialitții în legtur cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștinț în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de baz brut. Categoriile de personal care beneficiaz de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestioneaz informații clasificate sau confidențialitate.
Conform art.15 alin. 1 si 2 din Hotrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului d eontologic al judectorilor și procurorilor, "judectorii și procurorii au obligația de a nu dezvlui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în aceast calitate. În cazul în care, potrivit legii, lucrrile au un caracter confidențial, judectorii și procurorii sunt obligați s pstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și s nu permit consultarea lor decât în cadrul prevzut de lege și de regulament."
Potrivit rt.99 lit.d din Legea nr.303/2004 republicata privind statutul judectorilor și procurorilor, onstituie abateri disciplinare nerespectarea confidențialitții lucrrilor care au acest caracter.
Pentru a fi in situația unei fapte de discriminare, trebuie sa existe doua situații comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit., tratamentul diferențiat trebuie sa urmreasc sau sa aib ca efect restrângerea ori înlturarea recunoașterii, folosinței sau exercitrii, in condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.
Astfel, pe de o parte, judectorii militari, precum si membrii Consiliului Director al CNCD, beneficiaz de un spor de confidențialitate de pân la 15% din solda lunar/indemnizație, iar judectorii civili (care controleaz inclusiv actele CNCD) și personalul auxiliar de specialitate nu beneficiaz de un astfel de spor, deși nerespectarea confidențialitții lucrrilor reprezint o abatere disciplinara.
Acest fapt determina incidenta unui tratament discriminatoriu, ce are ca efect restrângerea ori înlturarea recunoașterii, folosinței si exercitrii, in condiții de egalitate, a dreptului la remunerarea pentru pstrarea confidențialitții unor date.
Art. 14 din Convenția European pentru Aprarea Drepturilor Omului, ratificat de România prin Legea nr.30/1994, si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sistemul european de protecție având în vedere și aceast surs, care completeaz Convenția, formând un bloc de convenționalitate și ale cror dispoziții mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, potrivit art. 11 și 20 din Constituția României, prevede c exercitarea drepturilor și libertților recunoscute de Convenție trebuie s fie asigurat fr nici o deosebire bazat, în special, pe sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine național sau social, apartenenț la o minoritate național, avere, naștere sau orice alt situație.
In temeiul art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, în vigoare de la 1 aprilie 2005, exercitarea oricrui drept prevzut de legea național a unui stat contractant este asigurat, fr nici o discriminare, întemeiat în special pe sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine național sau social, apartenența la o minoritate național, avere, naștere sau orice alt situație și nimeni nu poate face obiectul unei discriminri din partea unei autoritți publice, dac aceasta ar fi întemeiat pe unul din motivele artate anterior.
In baza art. 21 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificrile ulterioare, aduse prin Legea nr.48/2002, nr.OG77/2003 si Legea nr.27/2004, in toate cazurile de discriminare prevzute în ordonanț persoanele discriminate au dreptul s pretind despgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminrii sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun, cererea de despgubire fiind scutit de tax judiciar de timbru.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii a depus întâmpinare (22-24 dosar fond), invocând excepția lipsei calitții procesuale pasive, faț de dispozițiile art. 16-20 din Legea nr.137/2000, în conformitate cu care nu poate fi chemat în instanț în calitate de pârât.
Prin întâmpinarea formulat (fila 4 dosar fond) pârâta Curtea de Apel Alba Iulia invoc excepția lipsei calitții procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de angajator a reclamanților și nici atribuții cu privire la salarizarea acestora.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare, invoc excepția lipsei calitții procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu exist un raport juridic obligațional între pârât și Ministerul Justiției ( 37-39 dosar fond).
Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, întrucât textele de lege invocate nu sunt aplicabile magistraților, nu exist o discriminare între magistrați și celelalte categorii de salariați(21 dosar fond).
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertților, prin întâmpinarea formulat (15-19 dosar fond) solicit a se constata c prezenta acțiune este neîntemeiat și pe cale de consecinț s se dispun respingerea acesteia, susținând c nu exist nici un act normativ în vigoare care s prevad ori s garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate magistraților. Aceștia reprezint o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr.303/2004, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin lege special.
Cu privire la starea de discriminare invocat de reclamanți arat c reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificrile și completrile ulterioare.
Reclamanții au depus adeverința nr. 3377/2009 ( 92 dosar fond).
Conform art.137 Cod Procedur civil instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea fondului cauzei.
Astfel, cu privire la excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, s-au reținut urmtoarele:
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figureaz și Ministerul Justiției și nu repartizeaz sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizeaz potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia c Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat s efectueze o plat pentru salariații altei instituții.
Rezult în acest context c Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesual pasiv în prezenta cauz în care se solicit obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de munc fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedur civil.
Faț de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 Cod procedur civil, acțiunea fiind respins faț de acesta ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, instanța a admis- având în vedere c potrivit prevederilor art. 27 din nr.OG137/2000 posibila victim a discriminrii poate introduce acțiune direct în instanț, prin care s solicite despgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminrii, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibil înclcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii, acțiunea fiind respins faț de acesta ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Curții de Apel Alba Iulia, instanța a respins-o, având în vedere c aceasta are calitatea de ordonator de credite secundar și atribuții privind salarizarea reclamanților.
Prin sentința civil nr.1091/2009 pronunțat de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
S-a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâților Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii și Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis acțiunea civil formulat de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de Apel Alba Iulia și în consecinț:
Au fost obligați pârâții în solidar, s plteasc în favoarea reclamanților, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brut lunar, dup cum urmeaz:
-pentru reclamanții, și pentru perioada 28.11.2004-24.06.2009;
-pentru reclamanta pentru perioada 05.12.2005-24.06.2009;
-pentru reclamanta pentru perioada 08.12.2005-24.06.2009 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material pân la data plții efective.
A fost obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulias efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de munc al reclamanților, conform sentinței.
S-a respins acțiunea civil formulat de reclamanți, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecat.
Pentru admisibilitatea prezentei acțiuni, instanța de fond a reținut dispozițiile Deciziei nr.46/2008 a pronunțat în recursul în interesul legii, prin prisma dispozițiilor art.329 alin.3 Cod pr.civil.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții B și Curtea de Apel Alba Iulia.
Prin recursul su, pârâtul a solicitat admiterea acestuia, casarea hotrârii atacate și pe fond respingerea cererii de chemare în judecat ca nefondat.
În expunerea de motive a invocat depșirea atribuțiilor puterii judectorești, având în vedere solicitarea reclamanților de a li se acorda alte drepturi decât cele stabilite prin lege, acțiunea tinzând la modificarea actelor normative. Prin hotrârea pronunțat, instanța a înclcat dispozițiile Deciziei nr.838/27.05.2009 a Curții Constituționale, din care rezult c dup pronunțarea acesteia Decizia nr.46/2008 a nu mai poate constitui temei pentru admiterea acțiunii de faț.
Se mai susține c prin hotrârea pronunțat instanța a adugat la lege, înclcând atribuțiile conferite puterii judectorești, iar prin acordarea unor drepturi neprevzute de legislația specific de salarizare a categoriei magistraților practic s-a legiferat acordarea acestor drepturi.
Mai invoc lipsirea hotrârii de temei legal, cât vreme sporul de confidențialitate nu este unul recunoscut de lege, nefiind reglementat prin niciun act normativ în vigoare (art.14 al CEDO și Protocolul 12 la Convenție).
În drept invoc art.304 pct.4 și 9 coroborat cu art.312 Cod pr.civil.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, prin recursul su, a solicitat admiterea acestuia și modificarea hotrârii în sensul admiterii excepției lipsei calitții procesuale pasive și a respingerii acțiunii formulat împotriva sa, motivat de faptul c nu are calitatea de angajator al reclamanților, iar ca ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricror sume doar în limita aprobat de ordonatorul principal Ministerul Justiției și Libertților.
În drept invoc art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
În cauz a depus întâmpinare, care a solicitat admiterea recursurilor declarate în cauz.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 3041Cod procedur civil, Curtea apreciaz recursurile de faț ca nefondate, urmând a le respinge în temeiul art.312 Cod procedur civil, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse.
Excepția lipsei calitții procesuale pasive a recurentei Curtea de Apel Alba Iuliaa fost corect soluționat de instanța de fond prin respingerea ei, având în vedere faptul c aceast instituție, deși nu are calitate de angajator al reclamanților, are totuși potrivit art.46 din Legea nr.304/2004 coroborat cu art.132 din aceiași lege atribuții privind elaborarea proiectului de buget anual pentru instanțele arondate, pe care îl comunic spre avizare și aprobare Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției și Libertților B, ceea ce îi confer calitatea procesual în prezenta cauz.
Mai mult decât atât, recurenta are atribuții de pstrarea și completarea carnetelor de munc ale magistraților potrivit Decretului-Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevzute de legea nr. 130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a obligat- la efectuarea mențiunilor corespunztoare în calitate de angajator și gestionar a carnetelor de munc ale reclamanților.
În ce privește recursul B, este a se reține c reclamanții, în calitate de judectori în cadrul Judec toriei Aiud au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Faț de obiectul cauzei, Curtea va reține c prin Decizia nr.46 pronunțat de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civil:
"Procurorul general al Parchetului de pe lâng, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitar a legii pe întreg teritoriul României, s cear s se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judectorești.
Deciziile prin care se soluționeaz sesizrile se pronunț de Secțiile Unite ale și se public în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunț numai în interesul legii, nu au efect asupra hotrârilor judectorești examinate și nici cu privire la situația prților din acele procese. Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urm dispoziții legale enunțate și raportat la faptul c printr-o decizie pronunțat într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșat în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civil va respinge ca nefondate criticile formulate apreciind deci pe deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr.46 a
Ca urmare va respinge excepția inaplicabilitții ei invocat prin intermediul motivelor de recurs, întrucât decizia Curții Constituționale din data de 27 mai 2009 prin care s-a constatat existența unui conflict de natur constituțional între puterea legislativ și cea executiv, pe de o parte, și cea judectoreasc, pe de alt parte, în sensul c "în exercitarea atribuțiilor prevzute de art.126 alin.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitar a legii de ctre toate instanțele judectorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României" și c "J: nu poate s instituie, s modific e sau s abroge norme juridice cu putere de lege ori s efectueze controlul de constituționalitate al acestora", produce efecte numai pe viitor, asupra soluțiilor ce se vor pronunța, nu și pentru trecut, Decizia nr.46 a fiind anterioar deciziei Curții Constituționale (prima din 15.12.2008, iar cea de-a doua din 27.05.2009).
Mai mult decât atât, nu pot fi ignorate prevederile art.329 Cod pr.civil potrivit crora deciziile pronunțate de în recurs în interesul legii suntobligatorii.
Pentru aceste motive
(continuarea deciziei nr.30/2010)
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertților și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 1091/2009 pronunțat de Tribunalul Alba în dosar nr-, în dosar nr-.
Fr cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 07.01.2010.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red. / Tehnored. 8 ex.
Jud.fond-,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
