Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 305/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 305/2009
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Curtea de Apel Brașov și de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4/8.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În ședința publică din 23 martie 2009 s-a ivit un incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, - - și - -.
Întrucât judecătorul s-a abținut pe motiv că a declarat recurs în cauză, incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul de permanență pe materii - dna..
Având în vedere că și judecătorul s-a abținut pe motiv că a pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs, incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul de permanență pe materii, imediat următor - d-na.
Față de împrejurarea că și aceasta s-a abținut pentru același motiv că a pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs, incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul imediat următor din planificarea de permanență - dl. - -.
Completul astfel constituit din judecătorii - - - - și - - a păstrat cauza spre soluționare.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că reclamanta recurentă a înregistrat la dosar, la data de 20.03.2009 o cerere prin care solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și judecarea acestuia în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr- reclamanții, și i-au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin Paj ud. Sibiu și CURTEA DE APEL BRAȘOV, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007; sume actualizate în funcție de rata inflației începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective;
- obligarea la efectuarea cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
În motivarea cererii, reclamanții în calitate de judecători la Judecătoria A, susțin că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al nr.OG10 face trimitere la anexele II și III la Legea nr.154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
Legea nr.232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial nr.474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG6/2007, modificând art.39 în alin.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici, fiind exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată că au fost încălcate, astfel, dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii față de el susținând că nu are calitate procesual pasivă deoarece între el și reclamanți nu există nici un raport juridic.
Prin sentința civilă nr.4/08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a admis în parte, acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL SIBIU, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov și în consecință:
Au fost obligați pârâții de ordinul 1-3 la plata în favoarea fiecăruia dintre reclamanții, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, suma restantă urmând a fi actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Au fost obligați pârâții de ordinul 1-3 să plătească reclamantei drepturile salariale indexate cu procentul de 5% pe perioada 01.01.2007-31.03.2008, iar pârâții de ordinul 1,4 și 5 să plătească drepturile salariale indexate cu procentul de 5% pe perioada 01.04.2008 la zi și în continuare, suma restantă urmând a fi actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Au fost obligate pârâtele Curtea de APEL ALBA IULIA și Curtea de Apel Brașov la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a respins acțiunea formulată de aceiași reclamanți împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă curtea s-a pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a D, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
De asemenea a fost admisă ca fondată excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor cu motivarea că între acest pârât și Ministerul Justiției nu există nici un raport juridic de natură obligațională. Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de parata Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 Codul muncii justifică calitatea procesuala, excepția fiind respinsă ca atare.
Pe fondul pricinii, curtea a reținut că acțiunea reclamanților este în parte, întemeiată, reținând în esență, că eliminarea doar a magistraților de la indexările legale, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din nr.OUG27/2006.
Se reține de asemenea că Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35 din nr.OG27/2006, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege nr.92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă, a fost obligată la efectuarea cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Curtea de Apel Brașov, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii pretențiilor intimaților- reclamanții privind acordarea majorărilor salariale solicitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, invocând în primul rând, prevederile art. 304 punct 4 Cod procedură civilă critică sentința atacată ca fiind dată cu depășirea atribuțiilor judecătorești deoarece acordarea creșterilor salariale pretinse de reclamanții nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde pentru anul 2007. În al doilea rând, recurentul, invocând art.304 punct 9 Cod procedură civilă, arată că sentința atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece în afara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
În recursul pârâtei Curtea de Apel Brașov se motivează faptul că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unei categorii de persoane excede cadrul legislativ stabilit de nr.OG 137/2000, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 818/2008.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA se critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că această instituție nu are nici calitatea de angajator și nici o atribuție în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor.
În drept se invocă art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
De asemenea, împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulate.
În motivarea recursului reclamanta invocă aplicarea greșită a legii de către instanța de fond care în susținerea recurentei și-a motivat hotărârea pe dispozițiile nr.OUG 27/2006 și ale Legii nr. 45/2007 de aprobare a ordonanței inaplicabilitate în speță, deoarece ceea ce trebuia analizat sunt efectele produse de nr.OG 10/2007 între categoriile de magistrați.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, în ce privește recursul Curții de APEL ALBA IULIA care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții este de menționat faptul că potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, curtea de apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului nr. Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.
În ce privește recursurile pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Brașov este de menționat faptul că prin admiterea, în parte, a acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a nesocotit dispozițiile nr.OUG 137/2000; nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamanților -judecători ai Judecătoriei A- admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:"drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează:a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -care face obiectul acțiunii-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007; aspect de altfel, reținut corect, de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Ca atare, susținerile recurenților vizând aplicarea greșită a legii de către prima instanță sunt nefondate.
Nefondate sunt, de asemenea și criticile recuretei-reclamante vizând discriminarea între cei care au beneficiat de prevederile nr.Og10/2007 și cei care au fost excluși de la aplicabilitatea acestei norme, deoarece așa cum justificat a reținut prima instanță modul de reglementare prin lege a sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unei categorii de persoane nu constituie discriminare în sensul stabilit de nr.OG 137/2000.
În acest sens prin deciziile nr.818 și 819/03.07.2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a statuat că " prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative".
De asemenea, prin Decizia nr.1325/04.12.2008, Curtea Constituțională a statuat că:înțelesul dispozițiilor nr.OG 137/2000 prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din legea nr.168/1999, va respinge recursurile promovate de părți ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Curtea de Apel Brașov și de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4/8.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 2 ex.
Jud.fond:
Romania
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
INCHEIERE NR.76/R/CC/2009
Ședința camerei de consiliu din 23 martie 2009
Președinte - judecător
- președinte secție
- judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, și în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind recursul declarat de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței civile nr. 4/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii, și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata recursului ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererilor, judecătorul a arătat că a declarat recurs în calitate de reprezentant al pârâtei recurente Curtea de APEL ALBA IULIA, iar judecătorii și au pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele;
Potrivit dispozițiilor art.24 cod pr. civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
În numele legii
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulată de judecătorii și - - în dosarul civil nr-.
Pronunțată în ședință publică din 23 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR - - - - - -
GREFIER,
- -
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Victor Crețoiu
