Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 34/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.34/CM
Ședința publică din 23 2008
Complet specializat pentru cauze
privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă având ca obiectdrepturi salarialeale personalului din justiție formulată de reclamanții:, -. al reclamanților, toți cu domiciliul procesualalesîn C, strada - cel, nr. 108, în contradictoriu cu pârâții: STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,-, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, ambii cu sediul în C,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1,--3.
La apelul nominal efectuat în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă conform art.242 alin.2 cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanta sub nr- reclamanții, -, (în calitate de . al reclamanților, au chemat în judecată pa pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe Lângă Curtea de APEL CONSTANȚA și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării,solicitând să se dispună:
- obligarea pârâților la plata indemnizației corespunzătoare procurorilor ce își desfășoară activitatea în cadrul DICOT, începând cu 1 ianuarie și în continuare;
- actualizarea acestor sume prin aplicarea coeficientului de inflație din momentul nașterii dreptului la acțiune și până la efectuarea plății;
- efectuarea mențiunilor corespunzătoare, în cărțile de muncă ale reclamanților.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat că, dețin funcția de procurori și în raport de procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul DICOT, sunt discriminați sub aspectul remunerației, fiind astfel încălcate prevederile art. 1 alin. 2 /2 pct.1 din OG nr. 137/2000.
Au susținut faptul că, procurorii de la DICOT, indiferent de structura în care lucrează, sunt remunerați ca fiind procurori ai Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație si Justiție.
Prin Legea nr. 508/2004, a fost creata DICOT ca o structura distinctă în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ sau în localitatea în care funcționează Curți de Apel.
Conform art. 2 alin. 3 din Legea nr. 508/2004 și a codului d e procedură penală, reclamanții pot formula plângere la instanța competentă, judecata făcându-se cu participarea procurorilor acestor instanțe care pot aprecia asupra legalității soluțiilor dispuse de procurorii DICOT.
Intrucât desfășoară aceeași muncă cu procurorii din structurile DICOT dar primesc o indemnizație inferioară acestora, reclamanții apreciază că sunt discriminați si se încalcă în acest fel Protocolul nr. 12 al CEDO.
MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă Inalta C de Casatie si Justitie a formulat întampinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței motivat de faptul că orice cerere întemeiată pe disp. OG 137/2000 se judeca potrivit dreptului comun, de Judecătorie.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată, reclamanții nefiind îndreptățiți să primească indemnizația procurorilor din cadrul DICOT întrucât aceștia din urmă sunt remunerați potrivit coeficientului de multiplicare aplicabil procurorilor din cadrul Parchetului de pe lânga ICCJ, potrivit legii.
MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lânga Inalta C de Casatie si Justitie a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Finantelor Publice, solicitând ca în cazul în care se admite acțiunea reclamanților, să fie obligat chematul în garanție să adopte un proiect de rectificare a bugetului care să includă și alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Ministerul Economiei si Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive arătând că, în cauzele care au ca obiect litigiile de muncă, părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele sau patronatul conform art. 282 Codul muncii, iar MEF nu este decât un terț față de acest raport, fără nicio culpă pentru neplata drepturilor salariale.
Având în vedere ca cea mai mare parte a judecătorilor Tribunalului Constanța au formulat cereri de abținere în cauza de față, ce le-au fost admise și că au intervenit și alte cauze care au dus la imposibilitatea constituirii completului de judecată, Curtea de Apel Constantaa dispus prin încheierea nr. 55/CM/2008, înaintarea dosarului spre soluționare la Tribunalul Tulcea.
După înregistrarea cauzei, în baza dispozițiilor art. I si II din OUG nr. 75/2008, Tribunalul Tulceaa trimis dosarul la Curtea de Apel pentru a fi soluționată pe fond cererea.
La aceasta instanță, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar la dosar s-au depus "note scrise" de către MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație si Justiție, prin care s-a invocat excepția de neconstituționalitate a disp. art.2 alin. 1 si art. 11 din OG nr. 137/2000.
Prin încheierea din 2.09.2008, instanța a respins ca inadmisibilă această excepție, considerentele fiind expuse pe larg în cuprinsul acestei încheieri.
Analizând cererea reclamanților în raport de probele administrate și de dispozițiile legale invocate, instanța contată următoarele:
In conformitate cu dispozițiile art. 137 cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți.
- Excepția privind necompetența materială instanței nu poate fi primită, deoarece, pretențiile reclamanților vizează drepturile salariale ale acestora, drepturi care constituie parte a raporturilor de muncă și a căror analiză nu poate fi făcută decât de instanța de dreptul muncii, a cărei competență este stabilită expres prin lege.
- Excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor este de asemenea nefondată, deoarece acesta nu este chemat în judecată în calitate de angajator ci, de finanțator al instituției bugetare - MINISTERUL PUBLIC.
Potrivit art. 131 pct. 1 din Legea nr. 304/2004 republicată - privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
De asemenea art. 3 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăti dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.
Așadar, în cazul în care MINISTERUL PUBLIC ar fi obligat la plata sumelor solicitate de reclamanți, această obligație nu s-ar putea duce la îndeplinire fără ca Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce aceste sume. Prin urmare, rolul acestui minister este acela de garant al executării obligației, rol care nu are nicio legătură cu raportul de muncă invocat de reclamanți.
- Pe fond, cererea reclamanților este neîntemeiată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de procurori, parte dintre aceștia desfășurându-și activitatea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanta, iar o alta parte, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanta, precum și la Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 3 alin.1 din OUG nr. 27/2006 prevede ca, pentru activitatea desfășurată, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți, beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 republicata, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților prevăzuți în anexa ce face parte integranta din aceasta ordonanța.
De asemenea art.74 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 prevede că pentru activitatea desfășurată, judecătorii si procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport de nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, vechimea în magistratură și alte criterii stabilite prin lege.
In baza acestor dispoziții legale, reclamanții primesc lunar o indemnizație care se raportează la nivelul instanței care au realizat încadrarea pe funcție.
Direcția Națională Anticorupție este o structură cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pa lângă Inalta C de Casație si Justiție, așa cum rezultă din dispozițiile OUG nr. 43/2002.
In ce privește pe procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție si cei din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, art.11 alin. 1 din OUG nr. 27/2006, prevede că salarizarea se face potrivit anexei care face parte integrantă din ordonanța, anexă care face referire la salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație si Justiție.
Din dispozițiile legale mai sus enunțate, rezultă că, OUG nr.27/2006, a instituit un sistem de salarizate distinct, pentru personalul prevăzut de aceasta ordonanță, în funcție de criteriile enunțate (nivelul instanței, funcția deținută, vechimea în magistratură) în raport de care, se face aplicarea acelor coeficienți de multiplicare pe care îi prevede anexa.
Reclamanții nu-și desfășoară activitatea în cadrul DICOT, astfel că nu pot pretinde aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul acestei Direcții, chiar dacă la un moment dat, activitatea reclamanților interacționează cu cea a procurorilor din cadrul DICOT.
Nefiind în prezența unor situații identice, nu se poate vorbi de o discriminare între reclamanți și procurorii din cadrul DICOT.
Stabilirea unui alt sistem de salarizare decât cel prevăzut de OG nr. 27/2006 nu este posibilă deoarece aceasta ar însemna adăugare la lege, ori acest lucru nu este permis.
De altfel și Curtea Constituțională a stabilit prin decizia nr. 818/2008 că prevederile art. 1, art.2 alin. 3 si art. 27 alin. 1 din OG nr. 37/2000 privind prevenirea tuturor formelor de discriminare, sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele de judecată au competența să anuleze, ori să refuze aplicarea unor acte cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi din alte acte normative.
Aceste decizii sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor, așa cum prevede art. 11 alin. 3 din Lege nr. 47/1992, astfel că, orice dispoziție din lege sau ordonanță, declarate neconstituționale, nu se mai pot aplica în nicio cauză.
Față de împrejurarea că indemnizațiile primite de reclamanți, respectă criteriile avute în vedere de legiuitor, iar instanța nu poate decât să aplice legea în litigiile dintre subiectele de drept, va respinge ca nefondată cererea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRAȘTE:
Respinge excepția necompetenței materiale a instanței.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, -. al reclamanților, toți cu domiciliul procesualalesîn C, strada - cel, nr. 108, în contradictoriu cu pârâții: STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,-, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, ambii cu sediul în C,- și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1,--3.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.jud./03.10.2008
Tehnored.gref./38 ex./06.10.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
