Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 34/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
Dosar nr-
,
SENTINȚA CIVIL NR.34/2008
Ședința public din 29 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - judector
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - grefier
Pe rol se afl soluționarea acțiunii formulat de reclamantele, împotriva pârâților Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii și Ministerul Economiei și Finanțelor B, având ca obiect drepturi bnești.
S-a fcut referatul cauzei dup care faț de actele și lucrrile de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o las în pronunțare.
CURTEA DE APEL
În deliberare se constat c prin acțiunea înregistrat pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr-, reclamanții -, -, -, -, pân la data de 28.02.2006, pân la data de 31.05.2007, pân la data de 31.05.2007, pân la data de 31.05.2007, începând cu data de 1.07.2006, respectiv, - - și, ultimele începând cu data de 1.01.2008, au chemat în judecat pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii B, solicitând ca prin hotrârea judectoreasc ce se va pronunța:
- s fie obligați pârâții s recunoasc discriminarea, s calculeze și s plteasc drepturile bnești, reprezentând diferențele salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele ale personalului auxiliar din cadrul T și, începând cu data de 28.03.2005 și pân la data rmânerii irevocabile a hotrârii judectorești, precum și în continuare, sume ce vor fi reactualizate conform indicelui de inflație de la data nașterii dreptului și pân la plata efectiv;
- s fie obligat pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de munc, cu evidențierea drepturilor bnești solicitate.
În motivarea acțiunii lor au artat c reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Judec toriei Câmpeni având beneficiul statutului independent, cu obligații și atribuții deliberative și c potrivit art.11 alin.1 din OUG 27/2006, procurorii din cadrul DNA și DIICOT sunt salarizați numai în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii, indiferent de gradul profesional deținut, în condițiile în care potrivit art.43 alin.1 din Legea 303/2004, promovarea judectorilor și procurorilor la instanțele și parchetele ierarhic superioare se face numai prin concurs organizat la nivel național în limita posturilor vacante existente.
În aceast situație, eludând criteriile reținute prin art.2 din OUG 27/2006, și anume: "locul", "rolul", "rspunderea", "complexitatea", "riscurile funcției, "incompatibilitțile", și "interdicțiile", prevederile legale instituite prin art.11 alin.1 și 2 raportat la art.2 și 3 din acest act normativ care a fost aprobat, completat și modificat prin Legea 45/2007, nu respect nici garanțiile oferite de dreptul european prin art.5-6 din Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale referitoare la noțiunea de "instanț independent", "judector sau alt magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuțiilor juridice", "tribunal" continuând tratamentul discriminator între magistrați - respectiv între cei incluși în structurile DIICOT și DNA și cei aflați la judectorii, tribunale, curți de apel precum și la parchetele de pe lâng acestea - instituit de art.28 alin.4 din OUG 24/2004, modificat prin Legea 601/2004 și de art.24 din Legea 508/2004. Sunt astfel înclcate și dispozițiile legii fundamentale care prin art.126 al.1 statueaz c "Justiția se realizeaz prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judectorești stabilite de lege".
Scopul urmrit - reducerea neîntârziat a fenomenului de corupție, este legitim, metoda de atingere a acestuia nu este una adecvat. Se invoc în acest sens și practica Curții Constituționale care în considerentele Deciziei nr.20/02.02.2000 a reținut jurisprudența îndelungat a CEDO (cazul Marks contra Belgiei - 1979) ce statueaz c "în aplicarea prevederilor art.14 privind interzicerea discriminrii din Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și a Libertților Fundamentale reprezint o înclcare a acestor prevederi, orice diferenț de tratament svârșit de stat între indivizi aflați în situații analoage, fr o justificare obiectiv și rezonabil", iar prin Decizia nr.1/8.02.1994 s-a stabilit c "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie s se justifice național, în respectarea principiului egalitții cetțenilor în fața legii și a autoritților publice".
Tot astfel, prin Decizia nr.135/05.11.1996 Curtea Constituțional a reținut c "principiul egalitții în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmrit, nu sunt diferite."
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive, artând c faț de acțiunea formulat de reclamant calitate procesual pasiv are doar Ministerul Justiției. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii pe considerentul c prin acțiunea introductiv reclamanții tind s modifice acte normative ceea ce este inadmisibil.
CNCD a invocat la rândul su excepția lipsei calitții procesuale pasive, susținând c aceast instituție nu poate fi chemat în judecat, în calitate de pârât deoarece conform art.16-20 din nr.OG137/2000, republicat, este abilitat și investit prin lege s aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, s constate și s sancționeze contravențiile prevzute de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea formulat în condițiile art.115 Cod proc.civ. a solicitat respingerea acțiunii reclamanților susținând c prin cererea introductiv, aceștia tind s modifice ori s completeze acte normative în vigoare, ceea ce este inadmisibil deoarece s-ar ajunge la înclcarea principiului separației puterilor în stat.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin, a solicitat prin întâmpinarea depus, respingerea acțiunii ca fiind introdus împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasiv.
În acest context, a învederat c între pârâtul Ministerul Justiției și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu exist nici un raport juridic obligațional.
Prin Încheierea pronunțat de Tribunalul Alba, în ședința public din 25.06.2008, s-a dispus, în temeiul art. II alin.1 și 2 din nr.OG75/2008, scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului de îndat Curții de APEL ALBA IULIA, competent s judece acest litigiu, în prim instanț.
Cauza a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA, sub același numr -.
Examinând actele și lucrrile dosarului, instanța reține urmtoarele:
În temeiul art. 137 cod procedur civil instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calitții procesual pasive invocat de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, instanța o va admite având în vedere c potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victim a discriminrii poate introduce acțiune direct în instanț, prin care s solicite despgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminrii, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibil înclcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța va admite excepția lipsei calitții procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii, acțiunea urmând a fi respins faț de acesta ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
De asemenea va fi admis ca fondat excepția lipsei calitții procesual pasive invocat de Ministerul Economiei și Finanțelor deoarece între acest pârât și Ministerul Justiției nu exist nici un raport juridic de natur obligațional. Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figureaz și Ministerul Justiției și nu repartizeaz sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizeaz potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia c Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat s efectueze o plat pentru salariații altei instituții.
Rezult în acest context c, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesual pasiv în prezenta cauz, litigiul de munc fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedur civil.
Faț de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civil, acțiunea urmând a fi respins faț de acesta, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive, invocat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța constat c este nefondat, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel încât, conform art.282 muncii, justific calitatea procesual.
Pe fond, se constat c reclamanții au promovat o acțiune în justiție solicitând drepturi salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevzut pentru alt categorie de personal din cadrul justiției, conform Anexa I lit.A pct.6-13.
Potrivit art.27 din OG 137/2000 posibila victim a discriminrii poate introduce acțiune direct în instanț prin care s solicite despgubiri ca urmare a discriminrii, fiind obligat s probeze existența discriminrii.
Acțiunea promovat privind plata drepturilor salariale se soluționeaz potrivit actelor normative în vigoare care reglementeaz aceast salarizare.
Reclamanții au beneficiat de plata drepturilor salariale conform prevederilor nr.OG8/2007 și nu precizeaz în care categorie de personal prevzut la pct.6-13 din Anexa I se încadreaz.
Faptul c legiuitorul a înțeles s stabileasc o alt gril de salarizare pentru o categorie de personal ce-și desfșoar activitatea în justiție, le poate conferi reclamanților calitate procesual activ de a promova o acțiune conform dispozițiilor art.27 din OG 137/2000, dar nu le confer calitatea procesual activ de a solicita plata de drepturi salariale retroactiv și în continuare, dac aceste drepturi salariale nu sunt prevzute de legislația privind salarizarea, aplicabil reclamanților.
În concluzie, reclamanții nu pot pretinde un drept salarial care nu le este prevzut în legislație, iar instanța de judecat nu poate dispune plata unor drepturi salariale neprevzute de lege nici pentru trecut și nici pentru viitor.
În ce privește discriminarea categoriilor de magistrați și de personal auxiliar de specialitate, prin stabilirea unei alte grile de salarizare pentru magistrații și personalul auxiliar din structurile DIICOT și DNA, apreciem c acțiunea reclamanților este nefondat.
CEDO a apreciat c diferența de tratament devine discriminare, în sensul art.14 din Convenție, atunci când se aduc distincții între situații analoage și comparabile fr ca acestea s se bazeze pe o justificare rezonabil și obiectiv.
Potrivit nr.OG137/2000, criteriile de discriminare sunt: rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, categorie social, convingeri, sex, orientare sexual, vârst, boal cronic, infectare. Tratamentul diferențiat trebuie s aib drept scop sau efect restrângerea, înlturarea, recunoașterea, folosința sau exercitarea unui drept în condițiile de egalitate prevzute de lege. În acest context se poate invoca principiul consacrat în legislația muncii prin art.6 din Codul muncii, respectiv pentru munc egal și pregtire profesional egal salariații trebuie s fie retribuiți în mod egal.
În acest context, reclamanții trebuie s fac dovada c se afl într-o situație egal, comparabil cu persoanele tratate în mod diferit și c acest tratament nu este justificat obiectiv sau rezonabil, ci este rezultatul discriminrii așa cum este ea prevzut de art.14 din Convenție și OG 137/2000.
Potrivit art.3 din nr.OG8/2007, alariile de baz pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea se stabilesc pe baza valorii de referinț sectorial și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținut, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Reclamanții nu au fcut dovada situației comparabile în ce privește riscurile funcției, incompatibilitți și interdicții între situația lor și situația personalului auxiliar din cadrul DNA și DIICOT, astfel c afirmația acordrii unei importanțe vdit superioare activitții desfșurat de aceștia din urm este nedovedit. Nu se poate dovedi de asemenea nici faptul c cele dou categorii presteaz același tip de munc sau o munc egal, având în vedere atribuțiile specifice pe care le îndeplinesc cei care își desfșoar activitatea în cadrul DNA și DIICOT.
În raport de cele ce preced, instanța va respinge ca nefondat acțiunea formulat de reclamanți.
Vzând și dispozițiile art.274 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTRȘTE
Admite excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
Respinge acțiunea formulat de reclamanții -, -, -, -, - - și împotriva pârâților
Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în AIs tr.- nr.1 jud.A, Tribunalul Alba cu sediul în AIP -ța - - nr.24, Ministerul Justiției cu sediul în B- sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii cu sediul în B-, sector 1.
Respinge acțiunea formulat de reclamanții în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B- sector 5 ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public din 6.10.2008.
Președinte, Judector,
- - - -
Asistenți judiciari
- - - -
Grefier,
- -
Red.SM
Tehnored.TM/6 ex
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Nașcu Sebastian Pașca Mihai Trifan Maria
