Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 349/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 349/R/2010
Ședința publică din 15 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
- -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 3531 din 30 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, -, precum și pe pârâtul TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost formulate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, prin motivele de recurs pârâții recurenți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Cluj au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Curtea constată cele trei recursuri în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3531 din 30 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Clujîn dosarul nr-, s-au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantele și - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ fiind obligați la calcularea și la plata în favoarea fiecărei reclamante a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază, începând cu data de 15.06.2009 și până la zi pentru reclamanta și începând cu data de 01.07.2009 și până la zi pentru reclamanta -, precum și să acorde lunar acest spor, în continuare, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective.
Pârâții au fost obligați să efectueze modificările corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Baf ost obligat să aloce fondurile necesare plății.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1990 republicată ce nu au fost abrogate expres sau implicit, precum și faptul că prin Decizia nr. 21/ 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, pronunțate în dosar nr. 5/2008, acest drept a fost recunoscut magistraților și personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001. decizie care conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă este obligatorie pentru instanțele judecătorești.
Privitor la acordarea drepturilor salariale solicitate de către reclamante, Ministerul Justiției și Libertăților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 prin care arată că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare bruta lunară. Acest ordin a fost emis având în vedere cele dispuse prin Decizia nr. 21/2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite cu privire la recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 republicată, cu modificările Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justiției și Libertăților, drepturile salariale recunoscute anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor sau în continuare".
Din analiza prevederilor acestui ordin s-a reținut că hotărârile judecătorești pronunțate la data emiterii acestuia și după această data prin care se acordă aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțării", neputându-se pune problema recalculării drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțării. Prevederi asemănătoare cuprind și Ordinele nr. 1167/2009 și nr. 1168/2009.
S-a apreciat că, conduita reprezentanților pârâtului de rd. II este nelegală câtă vreme a dispus, recunoscând aceste drepturi, ca Direcția Generală Economică din Minister, Curțile de Apel și Tribunalele să stabilească și să calculeze sumele cuvenite tuturor judecătorilor, asistenților judiciari, personalului din serviciile de probațiune și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești (pentru acestea din urmă prin Adresa nr. 24956/05.03.2009) fapt care s-a și întâmplat.
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 și 4 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Drepturile reclamantelor au fost prevăzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legală neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotărârile judecătorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată constituie un abuz.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite și recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prevederilor art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
S-a constatat că, Curtea de Apel București prin Sentința civilă nr. 1750/24.04.2009 a suspendat executarea Ordinului nr. 1163/C/2009 și nr. 1165/C/2009 emise de către pârâtul de rd. II până la pronunțarea instanței de fond
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, tribunalul a constatat că acesta are calitate procesuale pasivă deoarece potrivit dispozițiilor art. 2 din OG nr. 22/2002 ca și ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii, iar potrivit art. 1 din OUG nr. 22/2002, aprobată prin Legea 228/2002, modificată și completată prin Legea nr. 110/2007, executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Așa fiind, este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției și Libertăților în calitate de ordonator principal de credite, care la rândul sau să vireze sumele cu acest titlu instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, astfel că a respins excepțiile invocate de pârâtă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâțiiMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL CLUJ.
Recurenta Curtea de Apel Cluja solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii în sensul ca obligarea pârâtei la achitarea sporului să subziste doar până la intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 a salarizării unice în sistemul bugetar.
În motivarea recursului arată că prin sentința atacată s-a admis acțiunea reclamantelor, pârâta fiind obligată la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază, începând cu data de 15.06.2009, respectiv 01.07.2009 și până la zi și la acordarea acestui spor și pe viitor.
Legea nr. 330/2009 publicată în Of. nr. 762 din 12 noiembrie 2009 prevede un nou sistem de salarizare pentru personalul din sistemul bugetar, inclusiv pentru personalul instanțelor judecătorești, aplicarea ei urmând a se face din momentul precizat de art. 47 și conform prevederilor art. 29-40 din lege precum și a art. 4 alin. (1) și 49-52 din Anexa VI la lege.
Apreciază, deci, că hotărârea instanței de fond este în parte nelegală și ne temeinică astfel că, în baza art. 304, respectiv 312.pr.civ. solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii.
Recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, consideră că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii fiind dat motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9.proc.civ. entința fiind criticabilă în ceea ce privește admiterea capătului de cerere pe viitor, având în vedere dispozițiile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 762/09.11.2009.
Astfel, art. 47 din lege prevede că: "Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2010, cu excepția dispozițiilor art. 49 - 52 și ale art. 4 alin. 1- 4 din Anexa nr VI. care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Partea 1."
Potrivit art. 4 din anexa nr. VI personalul din sistemul justiției, beneficiază pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de un adaos de 25%, și respectiv de 10% pentru asigurarea confidențialității, calculate la indemnizația de încadrarea brută lunară, sau după caz, la salariul de bază și care începând cu data de 1 ianuarie 2010 vor fi incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, sau după caz, în salariul de bază.
Având în vedere textele de lege menționate mai sus, consideră că acordarea drepturilor solicitate pe viitor este neîntemeiată.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publicea solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței cu respingerea cererii de chemare în judecată față de acest pârât.
În motivarea recursului arată că instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității cu toate că Ministerul Finanțelor Publice nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamantele, astfel încât acestea să fie îndreptățite să se îndrepte direct împotriva pârâtului pe calea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, alitatea de pârât aparținând numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.
In ceea ce privește inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, formulată de reclamante direct împotriva Ministerului Finanțelor Publice, arată că prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, se reglementează constituirea fondurilor publice și prevederea cheltuielilor bugetare revine cu destinație precisă. Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului și respectiv Parlamentului, potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
In aceste condiții, admiterea acțiunii formulate de reclamanți împotriva Ministerului Finanțelor Publice ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numără printre angajații săi, încălcându-se astfel regulile prevăzute la art. 14 din Legea nr. 500/2002
Se mai arată că, potrivit art. 20 și 21 din aceeași lege sus menționat, Ministerul Finanțelor Publice nici nu are calitatea de ordonator de credite această calitate având-o ministrul, respectiv conducătorul pârâtului de rândul 2.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea reține următoarele:
Critica pârâtei Curtea de Apel Cluj vizează doar acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% pentru viitor, critică ce se dovedește a fi fondată.
Astfel prin Legea nr. 330/2009 publicat în Monitorul Oficial nr. 762 din 9 noiembrie 2009 și intrată în vigoare începând cu data de 12 noiembrie 2009 s-a prevăzut un nou sistem de salarizare pentru personalul din sistemul bugetar inclusiv pentru personalul instanțelor judecătorești, precum și acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică potrivit art.4 din Anexa VI începând cu data intrării în vigoare a acestei legi.
În aceste condiții obligarea pârâților la plata acestui spor pe o perioadă nedeterminată în timp este nelegală în condițiile în care noua lege de salarizare determină momentul până la care angajatorul poate fi obligat la plata dreptului respectiv.
Obligarea pârâtelor la plata sporului și ulterior momentului pronunțării hotărârii dar până la momentul schimbării legii salarizării este legală și nu poate fi interpretată decât ca fiind strâns legată de funcția îndeplinită de reclamanți, astfel încât criticile pârâtului Ministerul Justiției vis-a-vis de faptul că reclamanții nu justifică un interes în acordarea acestor drepturi salariale până la momentul apariției noii legi a salarizării sunt nefondate.
Pentru aceste considerente văzând și dispozițiile art. 299 și 312.proc.civ. raportat la art. 304 pct. 9.proc.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Cluj și va admite în parte recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva hotărârii tribunalului pe care o va modifica în parte, în sensul obligării acestora la plata drepturilor restante doar până la data de 11.11.2009, urmând a menține nemodificate restul dispozițiilor din sentință.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, Curtea apreciază că este nefondat excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive fiind legal soluționate de către tribunal.
Astfel s-a apreciat că pârâtul are calitate procesuală pasivă pentru a fi obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor restante, acțiunea îndreptată împotriva acestuia fiind admisibilă reținându-se în mod corect că pârâtul are obligația de a elabora proiectul bugetului de stat precum și cel pentru rectificarea bugetului, având așadar competența stabilirii și alocării sumelor necesare acoperirii tuturor cheltuielilor instituțiilor bugetare, între care se regăsesc și instituțiile ce asigură activitatea în justiție.
Acest pârât a fost chemat în judecată nu pe considerentul existenței unui raport de muncă cu reclamanții, ci pentru că în virtutea obligației ce-i revine vis-a-vis de buget să pună la dispoziția angajatorilor și să prevadă în buget sumele necesare pentru ca angajatorul să poată plăti drepturile salariale la care a fost obligat în aceeași sentință.
Nu se poate reține așadar a fi întemeiată susținerea din recurs cum că prin sentința pronunțată de tribunal, recurentul a fost obligat să plătească din bugetul propriu sumele datorate reclamanților, o asemenea dispoziție neexistând în hotărârea recurată.
De fapt, potrivit art. 19 din Legea 500/2002, Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului prin pregătirea proiectelor de legi bugetare ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport de pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea lor de către pârâtul Ministerul Finanțelor, este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii reclamanților și astfel să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanții le au asupra pârâților, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice cum sunt în speță pârâții.
Prin prisma considerentelor de mai sus se constată că în mod temeinic au fost respinse excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive astfel încât în temeiul art. 312.proc.civ. va fi respins ca nefondat recursul Ministerului Finanțelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL CLUJ, admite în parte recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 3531 din 30.11.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr. 4962/117/09, pe care o modifică în parte, în sensul că obligația de plată a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică subzistă până la data de 11.11.2009.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
Red.
Dact./9ex.
05.03.2010
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
