Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. Nr. 38/2010
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1279/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că recurenții prin motivele de recurs a solicitat soluționarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, prin declinare de competență de la Tribunalul Hunedoara (sentința civilă nr. 184/27.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA ) reclamanta i-a chemat în judecată pe pârâții Statutul Român, prin Ministerul Economie și Finanțelor, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Alba și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
-să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească în favoarea reclamantei drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu 05.06.2006 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor; sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamantei;
-obligarea pârâtului să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că este judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia și că este îndreptățită la sporul pretins, deoarece deși gestionează și manipulează informații clasificate, prin acte normative speciale s-a prevăzut acordarea acestui spor doar unor categorii de persoane, cum ar fi personalul militar și funcționari publici prin Legea nr.444/2006, nr.OG 6/2007; membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, prin Legea nr. 656/2002; ceea ce reprezintă o formă de discriminare în senul nr.OG 137/2000.
În drept se invocă: art. 30 alin3. din nr.OG 137/2000, art.20 alin3. din Legea nr. 656/2002, art.15 din hotărârea CSM nr.328/2005, art.14 CEDO, Protocolul nr.12 la Convenție.
Prin întâmpinarea depusă în cauză de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că nu ne aflăm într-o situație de discriminare în sensul Ordonaței Guvernului nr.137/2000, invocând în acest sens Decizia nr. 819/03.07.2008 a Curții; iar pe fond pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate deoarece nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul magistraților de a primi spor de confidențialitate (19-20).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, se invocă lipsa calității procesual pasive, față de prev. art.16-20 din legea nr.137/2000.(12-15).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul F, prin P A se solicită respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesuale pasive, cu motivarea că nu există nici un raport juridic obligațional sau de despăgubire între această instituție și reclamanta în cauză (9-11).
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinarea depusă invocă lipsa calității procesual pasive, arătând că nu are nici calitatea de angajator al reclamantei și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor. (17-18).
Prin sentința civilă nr. 1279/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul finanțelor Publice.
S-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a admis, acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 05.05.2006-07.10.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective;
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al reclamantei;
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut următoarele:
-excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D este întemeiată deoarece potrivit art. 27 din nr.OG 137/2000 această instituție nu poate fi citată în calitate de pârât, ci doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare;
--excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului F este întemeiată, deoarece litigiul de muncă este stabilit potrivit art. 282 Codul Muncii între salariați și angajatori, precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temiul legilor speciale sau ale pr.civilă;
- excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este neîntemeiată această instituție având rolul de ordonator secundar de credite, cu atribuții în salarizarea reclamantei.
- pe fondul cauzei s-a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, deoarece aceasta în calitatea de judecător are obligația potrivit art. 99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 să păstreze secretul deliberării și, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care i-a cunoștință în exercitarea funcției, așa încât are dreptul la sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară; așa cum a statuat și J, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată în recursul în interesul legii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii civile formulate în cauză de reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților arată că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009, așa încât acordarea sporului pretins și în continuare este nelegală; prin hotărârea pronunțată instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, acordând drepturi salariale care nu sunt stabilite prin lege, (în acest sens invocă Deciziile Curții Constituționale); se critică sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal deoarece, nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau personalului auxiliar de specialitate.
În drept se invocă: art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, sub aspectul soluționării excepției lipsei calități procesual pasive invocate, deoarece curtea nu are nici calitatea de angajator al reclamantei, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal-
În drept se invocă motivul de recurs prev. de art.304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform art. 304 indice1 cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate doar în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 %. Astfel, la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care la art.4 alin.(1) din Anexa nr.VI cuprinde reglementări specifice personalului din sistemul justiției și prevede pentru această categorie de personal, acordarea unui spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
Ca atare, este nelegală dispoziția primei instanțe de acordare a sporului de confidențialitate de 15% și după apariția acestei noi legi de salarizare; începând cu 12.11.2009 acordarea acestui spor urmând fi stabilită conform acestei legi (Legea nr.330/2009).
Restul criticilor aduse de pârâții recurenți sunt nefondate, deoarece:
Cu referire la recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, care se impune a fi analizat cu prioritate dat fiind faptul că vizează o excepție, este de reținut că în mod corect prima instanță a constatat calitatea procesual pasivă a acestei instituții, dat fiind atribuțiile acesteia de ordonator secundar de credite în sistemul judiciar (art. 44 din Legea nr.304/2004) și de păstrare și gestionare a carnetelor de muncă ale magistraților, potrivit. nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul justiției și Libertăților, care vizează fondul pricinii, criticile se vizează, de asemenea ca nefiind fondate:
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor<LLNK 12004 303 11 202 99 48>art. 99 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la<LLNK 12005 05704202 16 63>art. 16 alin. (1) și (2) din codul d eontologic al magistraților, și ale <LLNK 12004 567 10 202 78 40>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la <LLNK 12005 05704212 9 28>art. 9 din codul d eontological acestora,
constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculatla indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă Deciziile J pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legiisunt obligatorii pentru instanța inferioară, în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept dezlegate; scopul acestui recurs fiind acela de a asigura previzibilitatea dreptului și uniformitatea în aplicarea acestuia.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la, deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că "potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ,nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Față de cele ce preced, curtea, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr.168/1997 va admite ca fondate, ambele recursuri cu care a fost investită de pârâți, va modifica sentința atacată în limita reținută mai sus, respectiv a perioadei de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamantei și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 5.05.2006 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.
Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
Admite recursurile formulate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției B împotriva sentinței civile nr. 1279/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată, în ce privește perioada de acordare a sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamantei și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 5.05.2006 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr. 330/2009.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Pronunțată în ședința publică din 11 Ianuarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
8 ex. /1901.2010
Jud. fond./ -
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop
