Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 392/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 392/2009
Ședința publică de la 09 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - JUDECĂTOR 3: Victor
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE APEL ALBA -I și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.144/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurenților pârâți de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar nr- reclamantele:, ( 27.01.2007-1.01.2008) - grefieri arhivari la ribunalul Alba, -, ( 27.01.2007-31.05.2007) - grefieri arhivari la udecătoria Alba Iulia, G, - grefieri arhivari la udecătoria Aiud, - - grefieri arhivari la Judecătoria, - grefier arhivar la udecătoria Blaj și, - grefieri arhivari la udecătoria Câmpeni au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții de ord. 1-3 să calculeze și să plătească reclamanților începând cu 1.01.2007 până la zi drepturile salariale ce constau în diferența dintre salariul de încadrare aferent funcției de grefier dactilograf și salariul de încadrare al grefierului și sporurile corespunzătoare aferente acestor salarii actualizate cu rata inflației, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că dețin funcția de grefier - arhivar ( grefieri cu studii medii) la ribunalul Alba și la judecătoriile situate în raza lui de competență și că sunt discriminați salarial față de ceilalți grefieri cu studii medii, contrar prevederilor art.1-6 din nr.OG137/2000 și art.5 și art.154 alin.3 din Codul muncii.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamanților arătând că drepturile salariale solicitate nu sunt prevăzute de lege, iar prin neacordarea acestora nu s-a creat nici o situație discriminatorie întrucât diferitele categorii profesionale din justiție nu se află în situații comparabile, care să impună un tratament nediferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat, prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii reclamanților, față de împrejurarea că se tinde la modificarea unor acte normative și la acordarea altor drepturi salariale, decât cele cuprinse în legislația specială de salarizare a personalului auxiliar.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin A, a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității sale procesual pasive, întrucât ordonatorul principal de credite în cazul reclamanților este Ministerul Justiției, iar un ordonator principal de credite nu poate interveni în bugetul altui ordonator principal de credite.
Consiliul Național al Discriminării a invocat de asemenea lipsa calității sale procesual pasive raportat la dispozițiile art.27 din nr.OUG137/2000.
Prin sentința civilă nr. 144/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGFP A și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, -ia, -, -, -, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba și în consecință a obligat pârâții de ord.1-3 să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor, (inclusiv grefieri - informaticieni, grefieri statisticieni și grefieri-documentariști ) cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefieri registratori, începând cu luna ianuarie 2007 precum și în continuare, iar pentru reclamantele, după cum urmează:
- pentru reclamanta, începând cu data de 1.11.2007, precum și în continuare;
- pentru reclamanta, începând cu data de 1.03.2008, precum și în continuare;
- pentru reclamanta, începând cu data de 27.01.2007, precum și în continuare;
- pentru reclamanta, pentru perioada 27.01.2007-1.01.2008."
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și ca fiind introducă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive care s-au invocat.
Astfel, în ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat că aceasta este întemeiată, deoarece, potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000, această instituție este abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul țări, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ și ca atare nu este subiect de drept al raportului obligațional în cauză.
De asemenea, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul pricinii, față de pârâții Ministerul Justiției-ordonatorul principal de credite și Curtea de APEL ALBA IULIA - angajatorul și ordonatorul secundar de credite, pretențiile reclamanților au fost apreciate ca întemeiate.
Astfel, aceștia îndeplinesc funcția de grefier arhivar în cadrul Tribunalului Alba, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Aiud, Judecătoriei S, Judecătoriei Blaj și Judecătoriei Câmpeni, conform adeverinței nr. 1360/A/24.11.2008 eliberata de angajator (fila 104).
Începând cu luna ianuarie 2007, legea specială de salarizare aplicabilă personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este OG nr. 8/2007, act normativ care a fost aprobat, cu modificări, prin Legea nr. 247/2007.
Potrivit art. 3 alin. 1 din acest act normativ, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectoriala și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art. 3 alin. 4, din același act normativ, coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariului de bază sunt prevăzuți la litera a) din anexele nr. 1a, 1b și 1c.
Prin modificările intervenite însă, în statutul acestui personal, ca efect al art. 1 și 2 din Legea nr. 567/2004, arhivarii și registratorii au fost integrați în corpul profesional al grefierilor, aceștia făcând parte din categoria grefierilor cu studii medii.
Din analiza statutului grefierilor arhivari și a celor registratori rezultă faptul că acesta este identic cu al tuturor celorlalți grefierilor, sub aspectul numirii in funcție, al promovării, al suspendării din funcție, al detașării, al transferului, al drepturilor și al îndatoririlor profesionale, al răspunderii profesionale. Sub aspectul atribuțiilor concrete de serviciu ale grefierilor este de reținut faptul că legiuitorul nu a operat nici o diferențiere de salarizare între grefierii cu studii medii, indiferent dacă aceștia sunt grefieri de ședință, grefieri statisticieni sau grefieri documentariști (anexele nr. 1 la OG nr. 8/2007).
Deci reclamanții se află sub aspectul analizat într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul grefierilor cu studii medii, așa încât nu pot fi tratați diferit, în mod discriminatoriu față de restul personalului, prin refuzul acordării coeficienților de salarizare corespunzătoare profesiei.
Așa fiind, într-o atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 6, alin. 2 Codul muncii care consacră, pentru toți salariații, principiul că pentru munca egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. (care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la remunerație echitabilă și satisfăcătoare).
În același sens sunt:
- art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974 (care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare fără nicio distincție)
- art. 14 din Convenția Europeana privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această convenție (care interzic discriminările);
- art. 4 din Carta Socială Europeana revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999) care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
- art. 165 si art. 155, coroborat cu art.1 din Legea nr. 53/2003 (care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială fără discriminări, restrângeri sau limitări),
- art. 2, art. 16, alin. 1, art. 53 si art. 41 din Constituția României (care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii).
Toate aceste aspecte atrag incidența dispozițiilor art. 17, alin. 1 din OG137/2000 coroborat cu art. 269 Codul muncii, dispoziții legale în baza cărora acțiunea de fața se vizează a fi întemeiată.
Nu a fost reținută nici apărarea pârâților privind depășirea puterii judecătorești, deoarece acordarea despăgubirilor solicitate nu se confundă cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art. 269 Codul muncii care garantează dreptul la despăgubire inclusiv pentru discriminările în muncă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Prin recursul formulat, Curtea de Apel a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, se susține că acțiunea este neîntemeiată întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere se acordă personalului auxiliar de specialitate în temeiul legilor speciale de salarizare.
Reclamanții nu susțin că salarizarea a fost nelegală, ci că dispozițiile legii sunt discriminatorii. Curtea de Apel, în calitate de angajator, nu are competența de a cenzura caracterul constituțional al dispozițiilor legale, fiind ținută să le respecte întocmai. În consecință, nu poate fi obligată la plata unor drepturi salariale care nu sunt prevăzute de lege.
În recursul declarat de pârâtul se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului se arată că sentința este nelegală prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și a celui de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recurentul susține că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, întrucât nu ei îi revine competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților intimați.
În sprijinul acestei susțineri recurentul face trimitere la deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională prin care s-a decis în legătură cu modul de interpretare a prevederilor art. 1, art. 2 alin. 3 și ale art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000.
Al doilea motiv de modificare vizează împrejurarea că opțiunea legiuitorului de a delimita o parte însemnată a personalului de specialitate utilizând termenul de grefier nu trebuie interpretată în sensul că salarizarea tuturor grefierilor trebuie să fie egală. Există, îndradevăr, o diferență salarială, însă această diferențiere aplicată nu este arbitrară, ci are la bază criterii obiective privind pregătirea profesională diferită, specializată, precum și atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar.
Complexitatea sarcinilor de serviciu este astfel motivul pentru care legiuitorul nu recunoaște grefierilor arhivari aceiași coeficienți de multiplicare prevăzuți pentru celelalte categorii de grefieri.
Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului declarat de către Curtea de Apel și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților este nefondat.
Este greșită susținerea recurentului că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin acordarea către reclamanți a unor drepturi salariale întemeiate pe dispozițiile OG nr. 137/2000.
A admite o astfel de afirmație ar însemna că nici un salariat nu s-ar mai putea adresa instanțelor judecătorești pentru a invoca discriminarea la care aceste supus de angajator atunci când la condiții egale de muncă nu ar primi același salar, cu încălcarea principiului nediscriminării.
Interzicerea discriminării este expres reglementată în art.154 alin.3 Codul muncii, precum și în art. 5 din Codul muncii.
Prima instanță a analizat corect împrejurarea în care se regăsesc reclamanții, stabilind că aceștia sunt dacă nu într-o situație de egalitate, cel puțin într-o situație comparabilă cu grefierii cu studii medii sub aspectul numirii în funcție, al promovării, al suspendării din funcție, al detașării, al transferului, al drepturilor și al îndatoririlor profesionale, al răspunderii profesionale. Diferența de atribuții specifice postului nu poate duce la concluzia că nu se regăsesc în aceeași situație, având în vedere responsabilitățile concrete pe care le impune și profesia reclamanților.
În consecință, criticile formulate de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților sunt neîntemeiate, soluția pronunțată de prima instanță fiind temeinică și legală, la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursurile cu soluționarea cărora a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.144/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
14 Aprilie 2009
Red./6.05.2009
Judecători fond:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
