Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 4/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA NR. 4F
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel Violeta Neculai
ASISTENT JUDICIAR -- -
ASISTENT JUDICIAR-
GREFIER -
-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, A, I, cu domiciliul ales în F,-, jud.V, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în F,-, jud.V, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, CURTEA DE APEL G, cu sediul în-, JUDECATORIA PANCIU, cu sediul în oraș P, jud.V, JUDECATORIA ADJUD, cu sediul în orașul A, jud.V și JUDECATORIA FOCȘANI, cu sediul în F,-, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 8.09.2008 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 11.09.2008.
CURTEA:
Asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții, a, I, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, TRIBUNALUL VRANCEA, Judecătoria Focșani, Judecătoria Adjud, Judecătoria Panciu, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.1898/91/16.05.2008 pe rolul Tribunalului Vrancea reclamanții, a, I, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, TRIBUNALUL VRANCEA, Judecătoria Focșani, Judecătoria Adjud și Judecătoria Panciu, solicitând obligarea la plata despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu( diferențele dintre drepturile salariale cuvenite reclamanților calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a reclamanților și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefierii registratori), diferențe calculate începând cu luna ianuarie 2007 și până la încetarea discriminării;
-să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății despăgubirilor solicitate;
-să fie recunoscute reclamanților, grefieri arhivari și grefieri registratori studiile superioare la acordarea drepturilor salariale.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de grefieri arhivari și grefieri registratori la instanțele sus-menționate.
Aceste funcții au fost reglementate urmare adoptării Legii nr.17/2006 pentru completarea și modificarea Legii nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia funcțiile de arhivar și registrator au fost transformate în funcții de grefieri- arhivari și grefieri registratori.
Deși statutul grefierilor arhivari și al grefierilor registratori este identic cu cel al celorlalți grefieri sub aspectul numirii, promovării, suspendării din funcție, eliberării din funcție, detașării, transferului, a drepturilor și obligațiilor profesionale și a răspunderii profesionale, în ceea ce privește salarizarea sunt discriminați în raport cu ceilalți grefieri, aceștia fiind menținuți în continuare la nivelul personalului conex, potrivit prevederilor legale de dinainte de adoptarea Legii nr.17/2006, care a legiferat schimbarea statutului arhivarilor și registratorilor în grefieri.
Potrivit prevederilor din OG nr.8/2007, coeficienții prevăzuți pentru funcțiile de grefieri de ședință, informaticieni, statisticieni și documentariști sunt superiori celor prevăzuți pentru funcțiile de grefieri arhivari și registratori, ceea ce reprezintă o discriminare.
De asemeni, în mod discriminatoriu nu s-a prevăzut în OG nr.8/2007 posibilitatea acordării grefierilor arhivari și registratori în raport cu ceilalți grefieri, a coeficienților în funcție de absolvirea de studii superioare.
Au considerat astfel că sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării, discriminați fără un criteriu obiectiv și rațional, deși munca prestată este cel puțin la fel de solicitantă ca și cea desfășurată de celelalte categorii de grefieri.
În drept reclamanții au invocat dispozițiile art.3 al.1, 4 din OG nr.8/2007, Legea nr.53/2003- Codul muncii, art.2 al.1 și 2 din OG nr.137/2000, art.16 din Constituția României, art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.
Prin întâmpinare pârâtul TRIBUNALUL VRANCEAa solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca fiind neîntemeiată, invocând existența unor atribuții specifice ale grefierilor arhivari și registratori față de grefierii de ședință, statisticieni sau documentariști, fapt ce a determinat o salarizare diferită, fără a constitui o formă de discriminare.
În ceea ce privește recunoașterea studiilor superioare ca și criteriu în grila de salarizare, aceste situații trebuie reglementate printr-un act normativ iar o instanță de judecată nu poate decât să aplice legislația în vigoare și nu să stabilească noi reguli având asemenea caracter.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că acțiunea reclamanților are caracterul unei "obligații de a da" iar pentru repararea pagubelor cauzate prin discriminare nu are nici o atribuție, răspunderea pentru modalitatea de legiferare revenindu-i autorității legislative, respectiv Parlamentului României.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea pretențiilor ca nefondate, salarizarea grefierilor neputând fi egală ci în raport de funcția deținută, studii, grad sau trepte profesionale.
Din examinarea legii rezultă că diferențierea de salarizare între categoriile de grefieri nu este arbitrară și are la bază criterii obiective privind pregătirea profesională diferită, specializată, precum și atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar.
A invocat atribuțiile specifice ce revin grefierilor arhivari și grefierilor registratori, fiind fără relevanță faptul că atribuțiile lor sunt mai numeroase, din punct de vedere cantitativ decât al celorlalți grefieri.
Complexitatea sarcinilor de serviciu ar fi motivul pentru care legiuitorul nu recunoaște aceiași coeficienți de multiplicare prevăzuți pentru celelalte categorii de grefieri, fiind opțiunea legiuitorului ca asemenea funcții de grefieri arhivar și grefier registrator să poată fi exercitate de persoane fără studii juridice.
Orice persoană este liberă să-și valorifice pregătirea profesională și nu constituie discriminare faptul că persoanelor cu studii juridice li se recunoaște, pe durata exercitării funcției, vechimea în specialitate juridică.
A mai arătat că modalitatea de reglementare printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unei persoane excede cadrului legal stabilit prin OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, act normativ invocat de reclamanți în susținerea acțiunii.
Funcțiile de grefieri arhivari și grefieri registratori nu sunt identice cu ale celorlalte categorii de grefieri sub aspectul naturii funcției, complexității atribuțiilor, răspunderii funcției, elemente care determină și o salarizare diferită a acestor categorii.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că nu poate avea o asemenea calitate în proces, competențele sale fiind stabilite expres de dispozițiile art.16-20 și 27 din OG nr.137/2000.
Pe fondul cauzei a invederat condițiile ce trebuiesc îndeplinite, formele și criteriile pentru care o faptă poate fi considerată ca având caracter discriminatoriu.
Și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaf ormulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive generată de inexistența unor raporturi juridice de muncă cu reclamanții.
Răspunzător de realizarea prevederilor bugetare este, Guvernul iar Ministerul Economiei și Finanțelor nu are cum să asigure unui alt ordonator principal de credite fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
În drept a invocat dispozițiile Legii nr.500/2002.
Prin încheierea de ședință din data de 8.07.2008 pronunțată de TRIBUNALUL VRANCEA, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de APEL GALAȚI pentru soluționare, fiind invocate prevederile art.1 al.1 din OUG nr.75/2008.
Cauza a fost înregistrată sub nr.1898/91/14.07.2008 pe rolul Curții de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
Astfel investită cu soluționarea prezentului litigiu, curtea reține următoarele:
În ceea ce privește excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor, acestea sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Calitatea procesuală reprezintă îndreptățirea unei persoane de a figura ca parte în proces și presupune existența unei identități între titularii raportului juridic dedus judecății, din punct de vedere al dreptului afirmat ( calitate procesuală activă) și a obligației corelative( calitate procesuală pasivă).
Calitatea procesuală se stabilește funcție de dreptul ce face obiectul judecății, a cărui existență sau neexistență urmează a se constata prin hotărârea judecătorească.
În speță, reclamanții au invocat o situație pe care o apreciază discriminatorie, rezultând din raporturile juridice de muncă, în referire la funcțiile ocupate și modalitatea de salarizare a acestora.
Pârâtului Ministerul Justiției îi revin atribuții în acest sens, strâns legate de modalitatea finanțării de la bugetul de stat a activității instanțelor de judecată și a parchetelor.
Potrivit art.131 al.2 din Legea nr.304/2004, bugetele curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, Ministrul Justiției având calitatea de ordonator principal de credite.
Atribuții în legătură cu obiectul cauzei revine pârâtului Ministerul Justiției ținându-se seama și de rolul său în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea funcționării justiției ca serviciu public, veghind la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept(art.1 al.1 din HG nr.83/2005).
Ministerul Justiției are atribuții inclusiv în domeniul elaborării și avizării proiectelor de acte normative care privesc funcționarea justiției și gestionarea patrimoniului, pune la dispoziția instanțelor judecătorești fondurile necesare în vederea desfășurării activității, fundamentează și elaborează proiectul bugetului de stat( art.4 din HG nr.83/2005).
Rezultă astfel cu prisosință atribuțiile ce revin pârâtului Ministerul Justiției în legătură cu obiectul prezentei judecăți, situație care justifică întrunirea condiției calității procesuale pasive, excepția privind lipsa acesteia urmând a fi respinsă ca nefondată.
În ceea ce privește pe pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, participarea acestuia în proces s-a realizat avându-se în vedere prevederile art.27 al.3 din OG nr.137/2000, care dispun judecarea cauzei cu citarea obligatorie a consiliului, în cauzele de natura celei de față.
În acest sens sunt și precizările aduse de reclamanți la data de 10.06.2008, calitatea sa de pârât fiind atinsă exclusiv de atribuțiile ce-i revin în calitatea sa de autoritate de stata, garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte( art.16 din OG nr.137/2000).
Ca atare, introducerea și citarea în cauză a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a realizat potrivit prevederilor sus-menționate și nu în scopul obligării sale directe la despăgubiri către reclamanți, sub aspectul arătat fiind întrunită condiția calității procesuale pasive.
Și în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice V se pornește de la o premisă greșită.
Acțiunea exercitată de reclamanți împotriva sa nu vizează existența nemijlocită a unor raporturi de muncă cu această parte, ci atribuțiile ce-i revin cu privire la sistemul bugetar și în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscale bugetare.
Astfel, prin cererea introductivă reclamanții au solicitat pentru pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor obligarea acestuia la alocarea fondurilor necesare despăgubirilor solicitate.
Potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revin atribuții în ceea ce privește pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale și de rectificare, asigură monitorizarea execuției bugetare și propune măsuri pentru reglementarea situației.
În consecință și această excepție a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice urmează a fi respinsă ca fiind nefondată.
Pe fondul cauzei se rețin următoarele:
Potrivit adresei nr.2381/7A/10.06.2008 eliberată de TRIBUNALUL VRANCEA, reclamanții îndeplinesc funcțiile de grefier arhivar sau grefier registrator în cadrul instanțelor judecătorești menționate( fila 114 dosar).
Potrivit art.3 al.1 din Legea nr.567/2004 persoanele care ocupă asemenea funcții fac parte din personalul auxiliar de specialitate alături de grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști și specialiști
Salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se realizează prin lege, fiind în prezent reglementată de prevederile OG nr.8/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art.3 din OG nr.8/2007, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Rezultă că și pentru personalul auxiliar de specialitate, modul de salarizare este prestabilit prin lege, fapt ce se constituie într-un principiu distinct al sistemului de salarizare, determinat de alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
În speță, reclamanții au formulat prezenta acțiune solicitând, în principal, plata unor despăgubiri, ca urmare a discriminării față de nivelul drepturilor salariale prevăzută pentru categoriile de grefier, grefieri statisticieni și grefieri documentariști, începând cu luna ianuarie 2007 și până la încetarea stării de discriminare.
Este adevărat că prin dispozițiile înscrise în Anexele 1a, 1b și 1c la OG nr.8/1007, au fost prevăzuți pentru persoanele care ocupă funcțiile de grefier arhivar și grefier registrator coeficienți de multiplicare diferiți față de alte categorii de grefieri, funcție de treptele profesionale stabilite după vechimea în specialitate a acestora.
Însă, chiar legea prevede faptul că salariile de bază se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe trepte sau grade profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Funcțiile de grefier arhivar sau grefier registrator reprezintă funcții distincte în cadrul personalului auxiliar de specialitate și presupun exercitarea unor atribuții specifice din punct de vedere al complexității lor.
Nu se poate pune un semn de egalitate între funcțiile personalului auxiliar de specialitate și atribuțiile îndeplinite de către acesta astfel încât salarizarea să fie aceeași pentru întreg personalul.
Există criterii care delimitează categoriile personalului auxiliar de specialitate precum: condițiile cerute de lege pentru ocuparea funcției respective, atribuțiile de serviciu concrete și complexitatea sarcinilor îndeplinite, nivelul de cunoștințe pe care le valorifică funcția respectivă, ceea ce atrage și o salarizare diferențiată, potrivit opțiunii alese de legiuitor și concretizată în modalitatea de adoptare a actului normativ respectiv.
Deasemeni, constituie opțiunea legiuitorului să constate și să aprecieze asupra exercitării funcțiilor de grefier arhivar și grefier registrator de către persoane fără studii juridice( art.38 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea).
Potrivit art.1 din OG nr.137/2000 au caracter discriminatoriu prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane aflate în situații comparabile.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interpretând art.14 din Convenție, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se fac distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Ori, în speță, nu ne aflăm în prezența unui tratament discriminatoriu între reclamanți și celelalte categorii din cadrul personalului auxiliar de specialitate, deoarece nu există o situație analoagă și nici măcar comparabilă între acestea.
Așa cum am arătat, au fost prevăzute în mod distinct atât atribuțiile ce revin grefierilor arhivari și grefierilor registratori( art,62 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești), cât și modalitatea de salarizare în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului (art.3 al.1și 4 din OG nr.8/2007).
Prin Decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale s-a constatat ca fiind neconstituționale prevederile art.27 al.1 din OG nr.137/2000, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii, și să le întocmească cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În consecință, pentru toate considerentele arătate urmează să fie respinse ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive formulate de pârâții Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Va fi respinsă ca nefondată acțiunea formulată de, a, I, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL VRANCEA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, Curtea de APEL GALAȚI, Judecătoria Panciu, Judecătoria Adjud și Judecătoria Focșani.
Asistenții judiciari, participanți la deliberări prin vot consultativ, au fost de acord cu cele arătate, semnând hotărârea pronunțată potrivit art.55 al.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive formulate de pârâții Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții, A, I, cu domiciliul ales în F,-, jud.V, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în F,-, jud.V, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, CURTEA DE APEL G, cu sediul în-, JUDECATORIA PANCIU, cu sediul în oraș P, jud.V, JUDECATORIA ADJUD, cu sediul în orașul A, jud. și JUDECATORIA FOCȘANI, cu sediul în F,-.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECATOR
Asistenți judiciari
Red.
Dact. Grefier
2 ex/3.10.2008
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Marioara Coinacel Violeta Neculai
