Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 403/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.403/2009
Ședința publică din 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - - JUDECĂTOR 3: Mureșan Monica
-grefier
Pe rol se află soluționarea recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile numărul 912/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător a planificată în ședința de judecată pentru acest termen s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la data de 13 aprilie 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, sub dosar nr-, reclamanții -, -, - și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Sibiu și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții la plata către fiecare reclamant a drepturilor salariale, reprezentând sporul de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 1.06.2004 și pe viitor, cu obligarea pârâților la plata dobânzii legale și la indexarea sumelor datorate, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei S, jud. Sibiu.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase trebuie să se acorde sporul solicitat prin acțiune, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Expunerea la pericol rezultă și din formularea art. 77 din Legea nr. 303/2004.
Conform art. 40 din CCM la nivel național sporul de periculozitate se diferențiază de sporul pentru condiții nocive.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că această instituție nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale magistraților.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că art. 7 din OUG nr. 27/2006 stabilește că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Din interpretarea textului de lege rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize se specialitate a existenței unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta.
Se mai face referire la deciziile nr. 818-821 din 2008 ale Curții Constituționale pentru a justifica soluția de respingere a acțiunii.
Reclamanții au depus acte din care rezultă calitatea de judecători și data numirii.
Prin încheierea de ședință din11.12.2007, Tribunalul Sibiua dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul tribunalului.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.1/F/CC/14.01.2008 a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Tribunalului Hunedoara - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Încheierea din 13.03.2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea dosarului la Curtea de APEL ALBA IULIA, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari din cadrul tribunalului.
Curtea de APEL ALBA IULIA, prin Încheierea nr.155/F/CC/27.03.2008 a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba - Secția civilă, complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale.
Tribunalul Alba prin sentința civilă nr.912/11.06.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Pe fond, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții -, -, - și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu și pe cale de consecință:
- pârâții au fost obligați să plătească în solidar reclamanților, corespondent raportului de serviciu al fiecăruia, drepturile bănești cuvenite și neachitate, reprezentând spor de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 1.06.2004 și în continuare, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective.
Pentru a hotărî, astfel instanța de fond a reținut că a reținut în primul rând împrejurarea că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este întemeiată cu motivarea că aceasta nu are atribuții legale în ceea ce privește fundamentarea bugetului și plata drepturilor salariale ale magistraților judecători
Pe fondul cauzei, s-a reținut că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, deoarece potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006, reclamanții sunt îndreptățiți la un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
S-a mai reținut că dată fiind natura obligațiilor profesionale și felul muncii, reclamanții realizează o activitate de mare risc, fapt recunoscut de legiuitor, prin art.2 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților unde se dispune în mod expres că salarizarea și celelalte drepturi se stabilesc în funcție de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile profesiei precum de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute expres de lege în cazul acestei categorii profesionale.
S-a mai reținut că în prezent reclamanții beneficiază de sporul pentru condiții vătămătoare, respectiv de sporul pentru condiții nocive, generat de mânuirea dosarelor și actelor provenite de la diferite persoane, prin intermediul cărora se pot transmite microbi și boli, aceste condiții fiind determinate pe baza unei expertize de specialitate administrată de instanțe.
În aceste condiții s-a apreciat că susținerile pârâților, potrivit cărora reclamanților nu li se mai cuvine încă un spor de 15% deoarece beneficiază deja de unul, sunt nefondate față de prevederile art.40 din unic la nivel național, art.27 și 32 din nr.OUG27/2006 și art.77 din Legea nr.303/2004.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs, în termnul d e10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justițiie și Curtea de APEL ALBA IULIA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții au criticat sentința atacată ca fiind dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor art.77 din Legea nr.303/2004 și art.27 din nr.OUG 27/2006, reiterând susținerile din fața instanței de fond potrivit cărora din interpretarea normelor legale menționate mai sus rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite d emuncă, acre pot fi grele, vătămătoare sau periculoase și pot diferi de la o situație la alta și că art.7 din nr.OUG27/2006 nu poate fi interpretat în sensul acordării sporului d e15 % de mi multe ori, în situația existenței cumulate sau separate a condițiilor de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin urmare s-a apreciat că sporul este unic pentru condiții de muncă deosebite.
În drept, au invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă și în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este fondat.
Astfel, reclamanții, judecători în cadrul Judecătoriei S, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățițila un unic spor de 15%și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea recurenților Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
În acest context, nefiind un spor prevăzut de legea de salarizare a magistraților în sensul cerut de reclamanți, acesta nu poate fi acordat pe cale judecătorească; în acest sens fiind și Deciziile Curții Constituționale din 3 iulie 2008, prin care s-a statuat că:"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsură în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."( Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională).
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și,in terminis, să creeze o nouă lege - lex tertia - cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești
De asemenea, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției normelor constituționale și normelor europene invocate de recurenți. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa( cazulThimmenoscontra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.
În raport de cele ce preced se constată că aspectele critice invocate de recurenții pârâți sunt fondate, motiv pentru acre, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. coroborat cu art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999, Curtea va admite ca fondate ambele recursuri și va dispune modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.0
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și de Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.912/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-,și pe cale de consecință:
Modifică sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanții ,
(continuare decizie civilă nr.403/2009)
și, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 13.04. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.SM
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR.96/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE:- - - președinte secție
- - -judecător
- - -judecător
-grefier
Pe rol se află soluționarea cereri de abținere formulată de judecător a, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecător a, a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cereri judecător aaa rătat că se abține de la judecarea pricinii întrucât a reprezentat pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 13 aprilie 2009.
,Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Mureșan Monica
