Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 42/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 42/2010
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și CURTEA DE APEL ALBA -I împotriva sentinței civile nr.1237/LM/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că recurenții prin motivele de recurs au solicitat soluționarea cauzei în lipsă, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamantele, -, G și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% la indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr.346/2008, pronunțată de Tribunalul Sibiu și în continuare raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamantă, obligarea pârâților la plata actualizată, cu indicele de inflație a sumelor astfel prevăzute, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărei reclamante în sensul evidențierii sporului.
În fapt, reclamantele au arătat că îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Orăștie și în această calitate le-a fost recunoscut dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, prin sentința civilă nr.346/1.04.2008, pronunțată de Tribunalul Sibiu, în dosarul nr-, iar prin decizia nr.21/10.03.2008, pronunțată de ICCJ s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".Apreciază că raportat la prevederile deciziei nr.21/2008, pronunțată de ICCJ sunt îndreptățiți și după rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr.346/2008 și în continuare să beneficieze de sporul de 50%.
Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a solicitat să se admită acțiunea în limita prevăzută de dispozițiile deciziei nr.21/10.03.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și să se dispună obligarea sa la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă doar la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța.
Ministerul Justiției și Libertăților prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii întrucât din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr.8/2007 care prevede că de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă Legea nr.50/1996, în consecință sporul de 50% nu mai subzistă pentru personalul auxiliar de specialitate, începând cu luna februarie 2007, în condițiile în care dispozițiile Legii nr.50/1996 fiind abrogate în întregime.
Prin sentința civilă nr.1237/LM/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost admisă acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamantele, -, G și împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor drepturile bănești cuvenite acestora, reprezentând sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază brut lunar, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data de 14.05.2008 și în continuare, raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant.
S-a dispus actualizarea acestor sume menționate mai sus cu indicii de inflație, de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele: Reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Orăștie.
Cererea reclamantelor este întemeiată întrucât anterior promovării acestei acțiuni Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr.21/10.03.2008, prin care a stabilit cu putere de lege că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Față de disp.art.329 alin.3, teza finală, Cod proc. civilă, și considerentele ICCJ precum și văzând că decizia nr.21/2008 a ICCJ este ulterioară intrării în vigoare a OG nr.8/2007, astfel că instanța supremă a avut în vedere și acest act normativ, s-a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la plata sporului de 50% și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
Așa fiind, s-a admis ca întemeiată acțiunea reclamantelor și pe cale de consecință pârâții au fost obligați să le plătească drepturile bănești cuvenite, reprezentând sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază brut lunar, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu luna 14.05.2009 și în continuare, raportat la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamantă.
In vederea unei reparații totale a prejudiciul suferit de reclamante prin neplata la timp a acestui spor, instanța a dispus și actualizarea acestor sume în raport de rata inflației, dând astfel eficiență principiului care guvernează răspunderea civilă, respectiv principiul reparației integrale a prejudiciului.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA în calitatea sa de operator în carnetele de muncă să efectueze cuvenitele mențiuni, conform celor mai sus menționate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr.168/1999, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin recursul său, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă în contradictoriu cu această pârâtă deoarece, deși are calitatea de angajator al reclamanților,este ordonator secundar de credite și nu poate efectua plăți decât în limita sumelor aprobate de ordonatorul principal de credite, sau modificarea sentinței în sensul de a obliga pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților să vireze sumele necesare pentru efectuarea plății sumelor cuvenite reclamantelor.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, invocând prev. art. 304 punct 4 și 9 Cod procedură civilă, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii pretențiilor reclamantelor ca neîntemeiate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților susține, în primul rând, că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, legiferând un drept salarial pe care legiuitorul a înțeles să-l abroge expres; în acest sens se invocă decizia Curții Constituționale din ședința din 27.05.2009. Pronunțarea unei hotărâri prin care se acordă drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege a fost considerată de Curtea Constituțională ca o depășire a puterii judecătorești. În al doilea rând, prima instanță a interpretat și aplicat greșit legea, deoarece sporul de 50% nu mai subzistă începând cu luna februarie 2007, când a intrat în vigoare nr.OG8/2007 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, care abrogă expres dispozițiile Legii nr. 50/1996.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar."
Prin Decizia XXI /10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-secțiile unite, obligatorie pentru instanțe, s-a statuat că" n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Totodată, din considerentele acestei decizii reiese că acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost limitat în timp, reținându-se că abrogarea unor drepturi de natură salarială din Legea 50/1996 nu se poate face decât printr- nouă lege de salarizare și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, după cum urmează:"sporul în discuție a fost introdus prin art. 47 din Legea 50/1996, republicată, fiind efectiv plătit și fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă.
Prin art. 1 pct. 42 din OG 83/2000, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat OG 83/2000, a fost emisă în baza art. 1 lit. a pct. 1 din Legea 125/2000, prin care Guvernul a fost obligat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996, iar nu să și abroge această lege, nici total, nici parțial.
În acest fel, prin emiterea OG 83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 cu referire la art. 73 alin. 1 din Constituția României.
În aceste condiții art. I pct. 42 din OG 83/2000, adoptat cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt neconstituționale conform art. 147 alin. 1 din Constituția României și își încetează efectele. De acea se impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și după intrarea în vigoare a OG 83/2000. În consecință, normele care reglementează acordarea sporului de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice".
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, Curtea constată că acțiunea intimatei reclamante-reclamante fundamentată juridic pe acest text de lege, este temeinică și legală, fiind corect admisă de instanța de fond.
Susținerile recurentului C vizând abrogarea acestui text de lege odată cu intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007 urmează a fi înlăturate ca nefondate, având în vedere atât argumentele reținute de J în decizia sus enunțată, care subzistă și după intrarea în vigoare a ordonanței de guvern în discuție, cât și faptul că prin adresa nr. 24956/2009 a Ministerului Justiției și Libertăților s-a dispus ordonatorului secundar de credite - Curtea de Apel - luarea măsurilor necesare în vederea acordării începând cu 1.03.2009 a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică personalului auxiliar de specialitate, ceea ce reprezintă a recunoaștere de către pârâți a dreptului pretins și pentru viitor.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești în sensul celor invocate de recurentul L, ci dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art.124 din Constituția României și art.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de J în exercitarea atribuțiilor conferite de art.329 Cod procedură civilă. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia nr. 838/27.05.2009 invocată de recurent nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în
În acest sens, Curtea Constituțională reține expres în conținutul considerentelor sale că" potrivit competențelor sale expres și limitativ prev. de art.146 din Constituție și din Legea nr.47/1992, aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice"
Referitor la motivul de recurs formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că aspectele invocate legate de efectuarea concretă a plăților nu pot fi primite deoarece aceasta, având calitatea de ordonator secundar de credite, cu atribuții privind salarizarea reclamantelor, justifică, conform art.282 muncii, calitatea procesuală pasivă.
Ministerul Justiției Și Libertăților figurează ca pârât în prezentul litigiu și a fost obligat, alături de recurenta Curtea de APEL ALBA IULIA, la plata drepturilor restante cuvenite reclamantelor, astfel încât modalitatea în care pârâții înțeleg să își îndeplinească obligația urmează să fie stabilită între cele două instituții, însă acest aspect excede competențelor instanței de dreptul muncii învestită cu prezentul recurs.
Curtea reține însă că este fondat recursul pârâților în ceea ce privește capătul de cerere formulat de reclamantă privind acordarea în continuare a acestui spor, motivat de faptul că la data de 9.11.2009 s-a publicat în Monitorul Oficial al României Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată prin anexa VI din Lege - Secțiunea a 4-a, denumită "Salarizarea și celelalte drepturi salariale ale personalului auxiliar și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea".
Art. 21 din această secțiune prevede că " de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la <LLNK 12004 567 10 202 3 29>art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc conform coeficienților de ierarhizare prevăzuți în anexele nr. VI/2 și VI/3, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, nivelul studiilor, vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului.
Deasemenea, art. 4 din aceeași anexă prevede, cu valoare de principiu, pentru întreg personalul din sistemul justiției:
(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit <LLNK 12004 303 11 201 0 18> Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și personalul de probațiune beneficiază de următoarele sporuri:
a) pentru risc și suprasolicitare neuropsihică - 25% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară;
b) de confidențialitate - 5% din salariul de bază, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară.
(2) Dispozițiile alin. (1) intră în vigoare la 3 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, sporurile aplicându-se în procentele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), până la data de 31 decembrie 2009.
Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 la data de 12.11.2009 salarizarea personalului din domeniul justiției( deci și a reclamantelor) se va face potrivit acestui act normativ, prin art. 48 din lege abrogându-se expres OG nr. 8/2007.
Mai mult, noua lege de salarizare menționează sporul de risc și suprasolicitare psihică printre sporurile la care are dreptul personalul din domeniul justiției, însă într-un alt cuantum decât cel prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite ca fondate recursurile cu care a fost investită de către pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA -I, va modifica în parte sentința atacată în ce privește perioada de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % în favoarea reclamanților, -, G și, și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 14.05.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr.330/2009.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA -I împotriva sentinței civile nr.1237/LM/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată în ce privește perioada de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % în favoarea reclamanților, -, G și, și pe care o stabilește ca fiind cuprinsă între data de 14.05.2008 și data de 12.11.2009, când a intrat în vigoare Legea unică a salarizării nr.330/2009.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 11.01.2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
RED.
Tehnored. /T/6 ex/
Jud. fond. /
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop
