Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 5/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș Cătălin Făghian
Asistenți judiciari: - -
: - -
Grefier:
***************************************
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.-
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.684 din 20 octombrie 20008 la Curtea de APEL BACĂU reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției Curtea de APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând calculul și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15%.-
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat următoarele: salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
În scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. -
Solicitarea de acordare a acestui spor este cu data de 1 ianuarie 2007. deoarece la această dată a intrat în vigoarea nr.OG 8/2007, în baza căreia reclamanții, au trecut din personal contractual în personal conex, beneficiind de aceleași drepturi ca și grefierii.
Astfel, prin art. 3: Legea 444/2006, pentru aprobarea OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "pentru
păstrarea confidențialității in legătură cu informațiile clasificate, în funcție de
certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate,
funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și
personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și
siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de baza".
De asemenea, prin dispozițiile art.15 alin. l din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici
prevăzute în Legea 444/2006. ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale. Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului. Consiliul Legislativ.
In aceeași ordine de idei, prin art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002 - acordat acest spor de confidențialitate de până la 15%
și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.i;;
Este evident că, cel puțin în raport de dispozițiile OG nr. 19/2006, rezultă în mod clar voința de a se acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate și altor informații confidențiale și nu doar celor prevăzute de Legea nr.444/2006, adică celor din sistemul Apărării Naționale, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Însăși OG nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede în art.30 alin.3, acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențialitate.
Or, deși conformart.78 din Legea 567/2004privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acesta este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
Acțiunea este legal scutită de plata taxei de timbru. -
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține acțiunea nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. -
Prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ și Consiliul Național pentru combaterea Discriminării, reclamanții solicită instanței să oblige pârâții la plata sporului de confidențialitate de 15% începând cu 1 ianuarie 2007 și până la rămânerea definitivă a hotărârii și pe viitor, sume actualizate cu indicele de inflație. -
Reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare..
Modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000.-
În acest sens este și decizia nr.819 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că prevederile art.1, art.2 alin.(3) și ale art.27 alin.(1) din OG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pe de altă parte, sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element indispensabil pentru a vorbi de discriminare. -
Astfel cum rezultă din Ordonanța nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările, prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă naționalitate (. ) precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea înlăturarea cunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice". -
Potrivit art.1 alin.3 din OG nr.137/2000, "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile" este de asemenea, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare, pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat injust este necesar să se stabilească că persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar, dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă. -
Conținutul concret și diferit al atribuțiilor de serviciu ale reclamanților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte -
Față de considerentele expuse, acțiunea apare ca nefondată întrucât situația de discriminare invocată nu poate fi reținută ca existentă raportat la modul în care este definită noțiunea de discriminare în jurisprudența CEDO, având în vedere funcțiile diferite și atribuțiile specifice ale categoriilor de personal precizate anterior. -
Totodată în raport de legislația națională, discriminarea invocată trebuie apreciată și în considerarea deciziei nr.819/2008 a Curții Constituționale, decizie de care s-a făcut vorbire mai sus. -
Urmează ca în consecință, acțiunea să fie respinsă ca nefondată. -
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea promovată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.-
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2009. -
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - -
Asistenți judiciari:
- -
- -
Red.sent.SR/
Tehn.red.EG/29.01.2009- ex.16
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș Cătălin Făghian
