Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 53/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.53
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu Violeta Neculai
ASISTENT JUDICIAR- - -
ASISTENT JUDICIAR-
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții G, G - și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRĂILA, pârât CURTEA DE APEL GALAȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10.11.2008 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 14.11.2008.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.703/113 din 19.03.2008 la TRIBUNALUL BRĂILA reclamanții G, G - și au chemat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL BRĂILA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea acestora la plata sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu luna octombrie 2004 și până la data de 19.08.2006, data intrării în vigoare a Legii nr.327/2006, actualizate la data plății efective.
În motivarea acțiunii civile reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de consilier de probațiune în cadrul Serviciului de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA angajați în 13.12.2002 primii doi reclamanți, 1.08.2004 al treilea reclamant și 15.03.2006 al patrulea reclamant.
Au mai arătat reclamanții că art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a stabilit că" pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar " spor care este acordat cu titlu de spor salarial, dispoziție care însă, a fost abrogată prin OG nr.83/2000 pentru modificarea Legii nr.50/1996.
OG nr.83/2000 este un act ordinar iar domeniul de salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică astfel că au fost încălcate disp.art.114 din Constituția României potrivit căruia Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domeniu care nu fac obiectul legilor organice, art.72 al.3 din Constituție precizând expres care sunt domeniile reglementate prin lege organică printre acestea intrând și cele referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești și la regimul general privind raporturile de muncă au arătat reclamanții.
Ori în domeniul raporturilor de muncă intră salariul ca element esențial al acestuia au mai susținut reclamanții.
Prin OG nr.83/2000, au arătat reclamanții au fost încălcate mai multe legi organice prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice prevăzut de Legea nr.24/2000.
S-a mai susținut de către reclamanți că potrivit art.41 al.2 din Constituție salariații au dreptul la măsuri de protecție socială aceste măsuri privesc securitatea și sănătatea salariaților, repaosul săptămânal.
Potrivit art.53 din Constituție au arătat reclamanții, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă este necesar.
Prevederile OG nr.83/2000 au arătat reclamanții încalcă dispozițiile constituționale cât și art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o aducând atingere însăși esenței dreptului.
Au arătat că în Uniunea Europeană stresul la muncă reprezintă o problemă de sănătate legată de activitatea profesională iar Directiva Cadru 89/391 prevede reglementări în domeniul sănătății și securității în muncă, care afirmă obligația angajatorilor de a sigura sănătatea și securitatea la locul de muncă.
Ori în toată perioada de la angajare și până la 19.08.2006 consilierii de probațiune nu au primit sporul lunar de 50% prevăzut de art.47 din Legea 50/1996 au arătat reclamanții.
Pârâtele Ministerul Justiției și Curtea de APEL GALAȚI, prin întâmpinările depuse au solicitat respingerea acțiunii civile a reclamanților ca nefondată.
Pârâtul Ministerul Justiției a susținut că reclamanții în calitate de consilieri de probațiune nu sunt și nu au fost beneficiarii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică niciodată.
S-a arătat că Serviciile de reintegrare socială a infractorilor s-au creat prin OG nr.92/2000 ei fiind salarizați conform Legii nr.50/1996, care a fost modificată prin OG nr.83/2000.
Au arătat pârâții că art.47 din Legea nr.50/1996 prevedea ca sporul de 50% să fie acordat magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
De asemenea au arătat pârâții art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin OG nr.83/2000 act normativ care a fost emis în condițiile legii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză întrucât obiectul acțiunii civile îl constituie drepturi salariale solicitate de reclamanți unor instituții subordonate Ministerului Justiției el neavând raporturi de muncă cu reclamanții.
A mai susținut pârâtul că nu poate fi obligat să vireze fonduri din bugetul național decât în condițiile Legii nr.500/2002 - legea finanțelor publice.
A mai arătat că pentru reclamanți ordonatorul principal de credite este Ministerul Justiției.
Prin încheierea din 3.09.2008 dosarul a fost scos de pe rolul Tribunalului Brăila și trimis Curții de APEL GALAȚI ca instanță de fond conform OUG nr.75/2008.
La Curtea de APEL GALAȚI dosarul s-a înregistrat sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cauză instanța constată că acțiunea civilă a reclamanților este nefondată pentru următoarele considerente:
Serviciile de reintegrare socială și supraveghere au fost înființate prin OG nr.92/2000 iar salarizarea acestora a fost stabiliră prin OG nr.83/2000 care a modificat Legea nr.50/1996 privind salarizarea personalului din organele autorității judecătorești care prin art.22 a introdus capitolul III-salarizarea personalului din serviciile de reintegrare socială și supraveghere iar prin art.23 a introdus art.241se prevedea că personalul de specialitate specific din cadrul acestor servicii se salarizează conform anexei 51din OG.
La art.241se mai prevedea că personalul acestor servicii beneficiază de sporul prevăzut la art.23 din lege respectiv sporul de fidelitate cât și sporul prevăzut la pct.1 anexa 7.
Deci nu se făcea nici o referire la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% prevăzut inițial de art.421care a fost introdus prin OG nr.9/1997 și apoi în art.47 din Legea nr.50/1996 republicată în septembrie 1997 pentru că la data stabilirii salarizării lor prin aceeași ordonanță de guvern care le-a stabilit salariul s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 respectiv OG nr.83/2000.
Ulterior Serviciile de reintegrare socială au devenit Servicii de probațiune al cărui statut este reglementat de Legea nr.123/2000 iar salarizarea prin Legea nr.327/2006.
Deci personalul acestui Serviciu-consilieri de probațiune( fost consiliere de probațiune) la data înființării lor nu au beneficiat de sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Deci sub acest aspect acțiunea civilă a reclamanților este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
Este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor motiv pentru care urmează a fi admisă ca atare.
Potrivit Legii nr.500/2002 a finanțelor publice Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate să aloce ordonatorilor principali de credite decât cele stabilite în bugetul de stat acestora potrivit destinațiilor.
În raport cu reclamanții doar pârâtul Ministerul Justiției are calitate de ordonator principal de credite.
Pe de altă parte între pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și reclamanți nu există nici un raport de muncă, reclamanții solicitând drepturi salariale de la angajator care nu este Ministerul Economiei.
Nu poate fi primită ca întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii civile a reclamanților chiar raportate la Ministerul Economiei și Finanțelor întrucât ei solicită drepturi salariale la care se consideră îndreptățiți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții G, G - și, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRĂILA, Curtea de APEL GALAȚI, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECATOR
Asistenți judiciari
Grefier
Red.
Dact.
2 ex/ 12.12.2008
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Romeo Jirlăeanu Violeta Neculai
