Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 590/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 590
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarat de Ministerul Finanțelor Publice - prin I și Ministerul Public - Parchetul De Pe Inalta C De Casatie Și Justiție împotriva sentinței civile nr. 236 din 20 02 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind:-, -, a, a, -, Prin Moștenitor Legal, G, -, -, -, I, -, -, Parchetul de pe lângă Curtea De APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, II. B, Și prin moștenitor legal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat consilier juridic pentru și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată după trimiterea acestuia de către ICCJ, s-a solicitat judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentul Parchetul de pe lângă Înalta Curte De Casație Și Justiție, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii, întrucât în Ordinul nr. 1921/C/15.12.2005 emis de Ministerul Justiției, s-a constatat existența unei discriminări indirecte în cadrul diferitelor categorii de judecători dar nu și de procurori.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr- reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, -, I, -, au chemat în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, DIICOT și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I, licitând obligarea la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei de 1700 RON, cu titlu de despăgubiri, în cuantum reactualizat în raport de indicele de inflație până la data efectuării plății.
In motivarea cererii reclamanții au susținut că prin Hotărârea nr.15/2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminări indirecte potrivit prevederilor art.2 alin.1 și 2, art.3 lit.c, art.8 alin.3, art.9 alin.4 din OG nr.137/2000, ca urmare a faptului că prin Ordinul nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor și procurorilor de la Parchetele de pe lângă acestea, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani, în sumă de 1700 RON. In considerentele acestei hotărâri sunt arătate pe larg motivele pentru care s-a ajuns la această soluție.
Mai susțin reclamanții că potrivit disp.art.21 alin.1 din OG nr.137/2000 aprobată și modificată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile de discriminare prevăzute în prezenta ordonanță, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
In dovedirea celor susținute reclamanții au depus la dosarul cauzei, în copie, hotărârea nr.15/2006 a CNCD, practică judiciară.
Având în vedere obiectul cererii și dispozițiile OG nr.137/2000 instanța a dispus prin încheierea de ședință din 12 dec.2006 citarea în cauză CNCD.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, deoarece reclamanții și-au întemeiat solicitările pe dispozițiile OG nr.137/2000, a excepției lipsei calității procesuale pasive, deoarece ordinul la care se face referire este emis de Ministerul Justiției, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
De asemenea, în temeiul disp.art.60-63.pr.civilă, pârâtul formulează cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulează cerere pentru alegerea sediului procedural la sediul DGFP a județului I fiind reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice I și precizări prin care solicită respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive, întrucât acesta nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu încheiate de reclamanți.
La termenul din 6.02. 2008, instanța, față de disp.art.21 din Constituția României și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Public, iar în baza disp.art.281 Codul muncii, a respins excepția necompetenței materiale invocate de același pârât.
Prin sentința civilă nr.236 din 20.02.2008 Tribunalul Iași respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, -, I, -, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași,în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE ȘI JUSTIȚIE,cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL IAȘI, cu sediul în I,-, PARCHETUL DE PE TRIBUNALUL IAȘI, cu sediul în I,-, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, cu sediul în B, Bulevardul - nr. 14, sector 4 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe Inalta C De Casatie și Justiție, Parchetul de pe Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe Tribunalul Iași, Direcția de Investigare a Infracțiunilor De Criminalitate Organizată Și Terorism să plătească reclamanților câte o despăgubire bănească egală cu suma primită de colegii magistrați, în cuantum de 1.700 RON, cu titlu de stimulente în baza Ordinului nr. 1291/C/15.12.2005 emis de Ministerul Justiției, actualizată la data plății efective.
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de procurori la Parchetele de pe lângă Judecătorii, Tribunalul Iași și Curtea de APEL IAȘI.
Prin Ordinul nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor care aveau o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 lei, din cadrul judecătoriilor.
Potrivit prevederilor art.2 al.1, art.3 lit.c, art.8 al.3, art.9 al.4 din OG nr.137/2000, prin Hotărârea nr.15/23.01.2006, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat existența unei discriminări indirecte între membrii aceleiași categorii profesionale și anume magistrații.
Față de dispozițiile art.27 al.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminării sau anulării situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
Instanța reține că la data acordării acestor stimulente reclamanții făceau parte din categoria magistraților și nu au încasat sume cu acest titlu, plățile fiind acordate discriminatoriu, în baza unor criterii subiective.
In speța dedusă judecății, singurul criteriu avut în vedere de pârât la acordarea stimulentelor a fost acela al vechimii în profesie, acesta excluzând de la acordarea stimulentelor întreaga categorie a magistraților cu o vechime în profesie mai mare de 3 ani, acest criteriu al vechimii înlăturând, în mod nejustificat și în lipsa unor criterii obiective, de la acordarea stimulentelor marea majoritate a corpului magistraților.
Față de aceste considerente, instanța constată că reclamanții au fost tratați discriminatoriu, situație constatată și de Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Totodată, instanța a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că acest minister are atribuții privind elaborarea proiectelor de legi bugetare, legi de rectificare a bugetului, iar Ministerul Public este o instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat și, în consecință, va obliga acest pârât să aloce sumele necesare efectuării plății.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerului Economiei și Finanțelor, ambii considerând-o nelegală și netemeinică.
1. În motivarea recursului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că instanța a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesual pasive, întrucât ordinul 1921/C/2005 a fost dat de Ministerul Justiției.
Pe fond, arată că prin hotărârea nr.15/2006 a CNCD -ului s-a constatat existența unei discriminări indirecte în cadrul diferitelor categorii de judecători și nu față de procurori, ca urmare a acordării stimulentelor numai judecătorilor cu vechime cuprinsă între 0 - 3 ani. Prin raportare la dispozițiile art.22 și 23 din OUG 177/2002, în vigoare la acel moment, fondurile de premiere se constituie la nivelul fiecărui ordonator de credite, care poate fi Ministerul Public ori Ministerul Justiției. Astfel nu se poate reține discriminarea nefiind întrunite nici cerințele dispozițiilor OG 137/2000.
Mai critică recurentul obligarea nelegală a recurentului la plata acestor drepturi bănești, actualizată cu rata inflației în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precum și parchetele din subordine, ca instituții bugetare, nu pot să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
2. În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurentul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe care pretinde că ar fi invocat-o și prin întâmpinare, deși nu a formulat întâmpinare. Susține recurentul că nu există raporturi juridice între el și reclamantă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Mai mult, ordonatorul principal, Ministerul Justiției, nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate.
Nu au fost administrate probe noi, iar intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurenți, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea 146/1997 "(1) Din sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces, în condițiile prevăzute de Codul d e procedură penală, precum și din amenzile judiciare, un procent de 25% constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției. Executarea silită a debitelor se efectuează de organele de executare ale unităților teritoriale subordonate Ministerului Finanțelor Publice în a căror rază teritorială își are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislației privind executarea silită a creanțelor bugetare.
(2) Din diferența de 75% din sumele prevăzute la alin. (1) se constituie un fond cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, în contul nr. 119 01.07. "Fondul pentru stimularea personalului potrivit dispozițiilor legale".
(3) Repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției.
(4) Disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceeași destinație.
Potrivit dispozițiilor art. 22 din OUG 177/2002, în vigoare la momentul de referință "În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, personalului care asigura realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile".
În continuare, art. 23 prevede că " Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărei unități. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase".
Iar art. 24 prevede că " Criteriile pentru acordarea premiilor prevăzute la art. 21-23 se aproba prin ordin, după caz, de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".
Art. 70 din Legea 304/2004 prevede că "(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică si gestionează bugetul Ministerului Public.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție este ordonator principal de credite".
Din textele legale anterior citate rezultă că stimulentele acordate personalului din sistemul justiției, sunt repartizate distinct fiecărui beneficiar de către ordonatorul principal de credite, la dispoziția căruia au fost constituite, separate, fondurile de premiere. Astfel,fondurile pentru personalul de la instanțe este gestionat și repartizat de Ministerul Justiției, iar la pentru personalul de la parchete de către Ministerul Public.
În aceste condiții nu se poate reține existența unei discriminării rezultate din aplicarea Ordinului nr.1921/C/2005 emis de Ministerul Justiției, prin care au fost acordate stimulente financiare doar judecătorilor care aveau o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 lei, din cadrul judecătoriilor.
În plus, în ceea ce privește acest mod diferit de stabilire al remunerării suplimentare Curtea relevă jurisprudența, care în cauza Lithgow and others United, no.9006/80;9262/81;9263/81, 8 iulie 1986, reține că " Statele contractante beneficiază de o largă putere de apreciere în luarea deciziei dacă și în ce măsură aplicarea unor tratamente diferențiate în cazuri ușor diferite, dar care în general sunt similare, este necesară".
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312.civ combinat cu art. 304 pct.9 prciv Curtea va admite recursurile și va modifica în parte sentința, în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Admite recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.236 din 20.02.2008 Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții reclamanții, A, A, A, G, I, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL IAȘI, PARCHETUL DE PE TRIBUNALUL IAȘI, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate ce nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored
2ex, 12.06.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
