Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 62/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 62/2008
Ședința publică de la 20 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani
JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica Sebastian Nașcu Mihai Pașca
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea litigiului de muncă formulat de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr-, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției și Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007.
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților
În motivarea cererii, reclamanții, în calitate de judecători la Judecătoria Hațeg, susțin că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4, au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al OG 10 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG 16 din 31.01.2007, Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor.
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
recent Legea nr.232/2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007, modificând art.39, în alin. 2 al acestuia, prevede majorări salariale în cotă de 7%, aplicată la salariul din 2006 și de 11%, cu începere de la 1 octombrie, aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici, exceptând și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată astfel că au fost încălcate dispozițiile art.1 alin.2 lit. e pct.1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare (fila 16) pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Curtea de APEL ALBA IULIA:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța o va admite având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Prin Încheierea nr.43/F/CC/4.02.2008, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-, s-au admis cererile de abținere formulate de judecătorii Tribunalului Hunedoara și s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba.
Tribunalul Alba prin Încheierea pronunțată la 25.06.2008, a dispus în temeiul art. II alin.1 și alin.2 din nr.OUG75/2008, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea de îndată a dosarului la Curtea de Apel I, competentă să soluționeze pe fond pricina.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanțe reține următoarele:
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța o apreciază ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 muncii justifică calitatea procesuala, excepția urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța o va admite având în vedere că, potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, se constată că reclamanții, în calitate de judecători ai Judecătoriei Hațeg beneficiază de prevederile OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.
În preambulul acestui act normativ se enunță scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.
Astfel, OUG 27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap. VI, pct.3.3, din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.
Prin nr.HG 232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
Conform art.3 din nr.OG 27/2006, judecătorii beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.
Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din OUG 27/2006.
De asemenea potrivit art.21 alin.1 din OG 137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.
Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.35 din OUG 27/2006 instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și va dispune obligarea în solidar a pârâților la plata fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare.
În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța va dispune ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, instanța urmează a le respinge ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din OUG 27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților nu revine instanței de judecată, fiind o competență exclusiv a legiuitorului.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege 92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea 130/1999 și art. 296 din Legea 53/2003, Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții și cu domiciliu procesual ales în localitatea H,-, jud. H împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, str. -, nr. 1,.2, jud. A și TRIBUNALUL HUNEDOARA cu sediul în D,-, jud. H și în consecință;
Obligă pârâții în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5 % începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, str.
- minutei civile nr. 62/2008
, nr. 1-3, sector 1, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge în rest acțiunea.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR. 235/R/CC/2008
Ședința camerei de consiliu din 20 octombrie 2008
Președinte
Judecător
Asistent judiciar - - Asistent judiciar - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, - -, - -, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, TRIBUNALUL HUNEDOARA și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cererilor de față:
Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii, - -, - -, s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata recursului ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererilor, judecătorii și au invocat ca temei de drept disp. art. 6 CEDO, arătând că se abțin întrucât au calitate de reprezentant legal al intimatei Curtea de APEL ALBA IULIA și respectiv a reprezentat interesele acesteia în fața instanței.
Judecătorul - - invocând disp. art. 27 pct. 7 cod pr. civilă a arătat că se abține de la soluționarea cauzei, întrucât și-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă.
Judecătorii - -, și au invocat ca temei al cererii de abținere dispozițiile art. 25, 27 pct. 4 cod pr. civilă și art. 6 din CEDO, pe motiv că au pe rol o cauză similară.
Examinând cererile de abținere formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Obiectul acțiunii reclamanților - judecători la Judecătoria Hațeg îl constituie acordarea drepturilor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale dispuse prin 3 ordonanțe de guvern, în ce privește salariile și indemnizațiile demnitarilor, funcționarilor publici și personalului contractual.
Curtea apreciază că cererile de abținere formulate de petenții judecători - -, - -, sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
1. Cazul de abținere prev. de art. 27 pct. 4 Cod Proc. Civilă este calificat ca o cauză de incompatibilitate bazată pe un interes al judecătorului în soluționarea cauzei, care poate fi de natură morală sau materială.
sa ca motiv de abținere sau recuzare este justificată de protecția părții față de presupunerea că judecătorul cauzei ar putea să nu fie obiectiv în soluționarea cauzei.
Curtea apreciază că în situația de față nu există nici un indiciu în sensul unei posibile soluționări imparțiale sau interesate a cauzei de către judecătorii petenți, astfel că cererile de abținere nu sunt întemeiate.
Mai degrabă, dacă părțile din litigiu ar avea cunoștință de asemenea indicii, ele ar fi îndreptățite și interesate să solicite pe calea recuzării, soluționarea pricinii de către alte persoane decât cele legal învestite.
2. Este de notorietate faptul că în România există la acest moment pe rolul instanțelor de judecată acțiuni în pretenții salariale având același obiect cu litigiul de față,ale tuturor magistraților, judecători și procurori.
În aceste condiții, abținerea tuturor judecătorilor de la soluționarea acestor litigii de dreptul muncii pe motivul că au o pricină similară pe rol duce la situațiaobiectivășiinacceptabilăîntr-un stat de drept, în care nu ar mai fi posibilă judecarea litigiilor de muncă promovate de petenții magistrați, ceea ce ar echivala din punctul acestora de vedere cu o denegare de dreptate.
3. Tot fundamentul instituțiilor prevăzute de dispozițiile art. 25-27 Cod Proc. Civilă l-a constituit și raționamentul care a sta la baza motivării unor hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauze similare, având ca obiect cereri de abținere ale magistraților în soluționarea unor litigii de muncă.
Astfel, rațiunea consacrării instituțiilor abținerii și recuzării o constituie respectarea dreptului la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii.
S-a recunoscutcaracterul pur formalal cererilor de abținere formulate de judecători, în condițiile existenței a numeroase acțiuni cu obiect asemănător, acțiuni formulate de magistrații tuturor instanțelor judecătorești din țară.
În acest sens, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, prin încheierea nr. 4208/23.06.2008, pronunțată în dosarul nr-.
4. În acest context, simplul fapt că magistrații petenți care au formulat cererile de abținere au pe rol pricini asemănătoare (care oricum, au fost soluționate în fond și se află în calea de atac a recursului sau beneficiază de hotărâri care nu au fost recurate) nu constituie temei justificat pentru a se abține de la soluționarea altor cauze.
Independent de situația personală, datoria magistratului este aceea de a soluționa cu obiectivitate și imparțialitate cauzele care îi sunt repartizate, astfel că o soluție pronunțată într-un alt litigiu având același obiect și în care a avut calitatea de parte nu trebuie și nu poate fi în măsură să influențeze soluționarea și deliberarea într-o altă cauză.
5. Pentru aceleași argumente, Curtea apreciază raționamentul de față ca fiind în concordanță cu prevederile art. 6 din CEDO care a fost invocat, asigurându-se reclamanților de față dreptul la un proces echitabil, în sensul judecării de către o instanță independentă și imparțială, care să hotărască asupra pricinii deduse judecății într-un termen rezonabil.
II. Nu există nici un indiciu sau dovadă a faptului că petenta - - și-ar fi exprimat părerea cu privire strict la pricina care se judecă, astfel că acest argument nu poate justifica abținerea de la judecarea cauzei.
III. În ce privește situația petentelor judecător și, Curtea reține că acestea reprezintă, respectiv au reprezentat în cauză în virtutea funcției de președinte și vicepreședinte, interesele Curții de APEL ALBA IULIA ca intimat în cauză.
Pentru acest motiv, existând contrarietate de interese și acționând ca reprezentant legal al unei părți din litigiu, apreciem că petentele și nu pot participa la soluționarea cauzei, cererile lor de abținere urmând a fi admise.
Pentru considerentele expuse,
În temeiul art. 30 - 32 și 34 Cod Proc. Civilă,
În numele legii
DISPUNE
Respinge cererile de abținere formulate de petenții: - -, - -,.
Admite cererea de abținere formulate de petentele și.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Asistenți Judiciari
- - - -
GREFIER,
- -
RED.
Dact. /2 ex./22.10.2008
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica Sebastian Nașcu Mihai Pașca
