Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 631/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 631/2009
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, împotriva sentinței civile nr.61/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 25 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- antele și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL HUNEDOARA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata către ante a drepturilor salariale cuvenite acestora cu titlu de spor de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 01.09.2004 la zi și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărei ante.
În motivarea acțiunii se arată că antele sunt asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara.
Conform art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase antelor trebuie să li se acorde sporul procentual solicitat prin acțiune proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Personalul din justiție, deși se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.
Potrivit art. 40 din CCM la nivel național se diferențiază în mod clar drepturile salariale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate de sumele cu titlu de spor pentru condiții nocive, sporul solicitat prin acțiunea cuvenindu-li-se datorită condițiilor de muncă, de stres și concentrare maximă necesare în munca și activitatea profesională desfășurată.
Drepturile bănești solicitate de către ante nu pot face obiectul limitării sau neplății acestora, și pentru realizarea unui serviciu stabil, eficient și imparțial, antele fiind supuse unui regim sever de incompatibilități, interdicții și conflicte de interese.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale având calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că din interpretarea art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existentei unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta. Prin urmare, art. 7 din OUG nr. 27/2006 nu poate fi interpretat în sensul imperativității acordării sporului de 15% de mai multe ori, sporul putând fi acordata o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În sensul respingerii acțiunii, trebuie avut în vedere că antele beneficiază de sporul de 15% care le este acordat.
Pe de altă parte, prevederile contractului colectiv de muncă nu sunt incidente în privința asistenților judiciari.
Întrucât toți judecătorii din cadrul Tribunalului Hunedoaras -au abținut de la judecarea cauzei, dosarul a fost trimis Tribunalului Sibiu spre competentă soluționare prin încheierea nr. 3/F/CC/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA.
Tribunalul Sibiu prin încheierea pronunțată în data de 23.07.2008, ca urmare a adoptării OUG nr. 75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre competentă soluționare Curții de Apel ca instanță de fond.
Prin sentința civilă nr. 61/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru perioada 1.09.2004-27.09.2004 și a admis în parte acțiunea formulată de ante, pârâții fiind obligați în solidar să plătească în favoarea antelor, corespunzător raportului de serviciu, drepturile bănești cuvenite și neachitate reprezentând 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu titlu de spor de periculozitate începând cu 28.09.2004 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective. Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărei ante, conform sentinței.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a analizat mai întâi excepțiile invocate în cauză.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa fost respinsă dată fiind calitatea, conferită de dispozițiile Legii nr. 304/2004, acestei instituții de ordonator secundar de credite și atribuțiile în evidențierea mențiunilor și păstrării carnetelor de muncă ale antelor - capătul 2 din acțiune având ca obiect efectuarea unor atare mențiunii.
Cu referire la excepția prescripției dreptului material la acțiune ce a fost invocată din oficiu, instanța constată că raportând data înregistrării acțiunii de față (28.09.2007) la prevederile art. 3 din Decretul - Lege nr. 167/1958, pretențiile antelor aferente perioadei 1.09.2004 -27.09.2004, ce excede termenul legal de 3 ani de valorificarea dreptului pretins sunt prescrise, urmând a fi respinse ca atare.
Pentru restul perioadei, în litigiu, pe fondul pricinii s-a de reținut că potrivit art. 7 din nr.OUG 27/2006 "pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora, li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
De această prevedere legală beneficiază și asistenții judiciari, conform art. 16 din nr.OUG27/2006.
Deci, în speță, antele, în calitate de asistenți judiciari la T IBUNALUL HUNEDOARA fac parte din categoria personalului din unitățile de justiție, iar raporturile juridice de serviciu ale acestora sunt supuse normelor legale cuprinse atât în prevederile legii speciale, cât și - în măsura în care aceasta nu cuprinde alte referiri - dreptului comun în materie respectiv Legea nr. 53/2003 modificată, conform art.1, art.295 alin.2 din acest act normativ, cu reținerea incidenței prevederilor cuprinse și în Legea nr. 168/1999- art. 67 și urm.
Sistemul de salarizare uzitat, care determină stabilirea și plata indemnizației lunare este guvernat printre altele, de două principii fundamentale menționate ca atare de legislația muncii, cel al egalității de tratament juridic și al diferențierii juste date numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale și implicit cu condițiile de muncă. Acest principiu al egalității de tratament în salarizarea lunară implică recunoașterea și consacrarea acelorași obiective și elemente de salarizare a tuturor peroanelor aflate într-o situație comparabilă.
Astfel, având în vedere natura obligațiilor profesionale și felul muncii, antele realizează o activitate de mare risc, recunoscută ca atare de către legiuitor în art.2 din nr.OUG 27/29.03.2006, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, unde în mod expres se retine că salarizarea și celelalte drepturi se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege.
Este adevărat că în prezent antele beneficiază de sporul de condiții vătămătoare sănătății, respectiv de sporul de condiții nocive generat de mânuirea dosarelor și a actelor provenite de la diverse persoane, prin intermediul cărora se pot contacta microbi și boli, aceste condiții fiind determinate pe baza expertizei de specialitate, dar obiectul acțiunii de față îl reprezintă sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății, recunoscut de art. 77 din Legea nr. 303/2004 și de art. 27 din nr.OUG 27/2006.
Apărarea pârâtului în sensul că se acordă doar un singur spor, în urma expertizei de specialitate fiind analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, nu poate fi primită, deoarece normele de drept aplicabile sus enunțate nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, sporurile salariale și procentuale trebuind să fie acordate pe categorii de riscuri și sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase. Că nu este identitate între cele două riscuri și implicit cele două sporuri, reiese în mod evident din dispozițiile art. 40 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă Unic nr. 2001/31.01.2005 la nivel național pe anii 2005- 2006, prelungit pe anul 2007, unde sunt enumerate distinct ca fiind sporuri minime ce se acordă în condițiile M unic sporul de periculozitate (art.40 alin.3 lit.a) și sporul de nocivitate (art.40 alin.3 lit.b).
În același sens urmează a se reține și incidența dispozițiilor Legii nr. 319/14.07.2006, acest act normativ aplicându-se în toate sectoarele de activitate atât publice cât și private-art.5 lit.a-b, lit.n și art.7 și urm-
Conform Directivei 2000/CE/1978 privind crearea codului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă, se sancționează atitudinea omisivă în recunoașterea și valorificarea echitabilă prin plata efectivă a drepturilor salariale cuvenite; în același sens fiind și prevederile art.7, art.23 din Carta Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la o recunoaștere echitabilă și satisfăcătoare, art.14 din Carta Europeană privind garantarea drepturilor omului respectiv Protocolul nr.12 la această convenție, art.4 și urm. din Carta Socială Europeană revizuită, dar și art.5-8, art.39 alin.1 lit.a, art.40 alin.2 lit.c și j, art.154 alin.3, art.155, art.165 din Legea nr.53/2003, art.20, art.16 alin.1, art.53 și art.41 din Constituția României, care garantează dreptul la salariu (cu toate componentele sale), drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă.
În consecință, cum starea de pericol în care se află această categorie profesională este recunoscută de legiuitor, așa cum s-a reținut mai sus în conținutul art. 27 din nr.OUG 27/2006 și cum art. 7 din nr.OUG27/2006 prevede acordarea unui spor pentru atare condiție instanța a constatat că pretențiile antelor sunt pe deplin justificate, fiind admise ca atare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiter4ea acestuia, casarea sentinței instanței de fond ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Așa cum s-a menționat și în fața instanței de fond din art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite de muncă, ce pot fi grele, vătămătoare sau periculoase și pot de o instanță la alta.
Sporul în discuție este un spor unic și poate fi acordat o singură dată.
Acordarea unui drept salarial nereglementat în legislația specifică personalului din sistemul autorității judecătorești nu este posibilă, drepturile salariale ori de altă natură cuvenite magistraților fiind stabilite exhaustiv prin OUG nr. 27/2006.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 32 din OUG nr. 27/2006 care statuează: "judecătorii, procurorii, personalul de specialitate prevăzut de prezenta ordonanță de urgență beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale".
Ca tare, magistrații și asistenții judiciari pot beneficia de un drept de natură salarială ori de altă natură stabilite prin alte acte normative doar sub condiția restrictivă de a fi prevăzut pentru aceștia de alte acte normative în mod expres, adică în mod special pentru magistrați, distinct pentru aceștia; or, plata unui spor de periculozitate de natura celui solicitat de anți nu este prevăzut ca atare în beneficiul magistraților de nici un act normativ cu caracter special.
Este greșită și dispoziția de plata a acestui spor și în continuare, fiind vorba de un drept nenăscut și care nu este actual.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul declarat a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtei, iar în subsidiar modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii în privința obligării la plata sumelor către anți.
În motivarea recursului se reia apărarea formulată în fața instanței de fond, arătându-se că pârâta recurentă nu are calitatea de angajator al antelor.
Intimatele nu au depus întâmpinare în această fază procesuală, dar au făcut dovada raporturilor de muncă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate:
Reclamantele, asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamantele susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci anții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că anții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, asistenții judiciari din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, antele sunt îndreptățite la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat antele.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la asistenții judiciari, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, se constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de ante fiind nefondată, astfel că se va dispune respingerea acesteia.
În ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestei excepții, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Pentru considerentele menționate, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, se va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 61/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- și în consecință se va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de antele și - împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA. Se vor menține dispozițiile sentinței atacate în ceea ce privește respingerea excepției invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și admiterea excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.61/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de antele și - împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
28 Mai 2009
Red./24.06.2009
Judecători fond:
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR. 163/R/CC/2009
Ședința Camerei de Consiliu din 25 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE - - - - judecător
- - - judecător
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe antele și -, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL HUNEDOARA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.
In motivarea cererii se arată de către judecătorii și că au pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs.
În drept invocă art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a liberalităților fundamentale și art.27 pct.4 Cod pr.civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 25 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
În numele legii
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 25 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Nicoleta
