Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 650/2009

Ședința publică de la 25 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu

- - JUDECĂTOR 3: Nicoleta

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanții, și, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, împotriva sentinței civile nr.128/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 25 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.

S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub dosar nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească fiecărui reclamant a drepturilor reprezentând sporul de periculozitate de până la 15%, calculat la salariul de încadrare brut lunar, începând cu 1.09.2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație.

În motivarea acțiunii lor reclamanții au arătat că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Hunedoara și că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.

Având în vedere felul și complexitatea activității de mare risc social prestată, aceste responsabilități și competențe sunt recunoscute și consacrate expres de către legiuitor conform dispozițiilor art.22 din nr.OG 8/2007 stabilindu-se riscurile funcției dar și regimul de incompatibilități și interdicții, ținând seama de locul și rolul justiției într-un stat de drept.

Conform art.22 din același act normativ se dispune, în mod clar și fără echivoc că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase, reclamanților trebuie să li se acorde sporul procentual solicitat prin prezenta acțiune introductivă, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Condițiile de stabilire și acordare a sporului salarial se aprobă de către ordonatorul principal de credite în funcție de condițiile reale și efective de muncă stabilite potrivit legii.

În acest sens, personalul din justiție, deși se regăsește în prezența două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții ca ordonatori principali, secundari sau terțiari de credite nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.

De altfel acest spor a existat anterior pentru personalul auxiliar de specialitate conform art.47 din legea nr.50/1996.

Reclamanții invocă și prevederile art.40 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, care diferențiază în mod clar drepturile salariale procentuale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate, de sporul pentru condiții nocive.

Cum ordonatorul de credite nu a înțeles să procedeze la plata acestui spor, atitudinea acestuia poate fi sancționată de către instanța de judecată, întrucât acordarea acestor drepturi bănești este singura modalitate prin care se poate înlătura situația discriminatorie creată prin atitudinea omisivă și lipsită de suport juridic, cu încălcarea evidentă a normelor cuprinse în art.6-8, art.37-40 din Legea nr.53/2003 modificată.

Potrivit art.21 alin.1 din OG 137/2000 aprobată prin Legea 27/2004 în toate cazurile în care se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate și implicit discriminate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporțional cu prejudiciul suferit și dovedit, cu restabilirea situației anterioare discriminării, implicit prin anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.

Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, reclamanții beneficiind de acordarea sporului de 15% prevăzut de art.22 din OG nr.8/2007, care a fost acordat în urma efectuării unei expertize de specialitate, în care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.

Pârâtul arată că prevederile CCM nu sunt aplicabile personalului auxiliar de specialitate întrucât acesta beneficiază de drepturi salariale stabilite prin legea specială, respectiv G nr.8/2007.

Parata Curtea de APEL ALBA IULIAa formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pe considerentul că sporul de 15% pretins de reclamanți le-a fost recunoscut și acordat în baza art.48 din Legea nr.50/1996 republicată până la data de 01.01.2007, iar după această dată în baza art.22 din Ordonanța nr.8/2007.

Prin sentința civilă nr. 128/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa respins acțiunea formulată de reclamanți.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea profesională de personal auxiliar, salarizați potrivit dispozițiilor nr.OG8/2007.

În prezent reclamanții beneficiază de sporul de condiții vătămătoare sănătății, respectiv de sporul de condiții nocive generat de mânuirea dosarelor și a actelor provenite de la diverse persoane, prin intermediul cărora se pot contacta microbi și boli, aceste condiții fiind determinate pe bază de expertize administrate de către instanță.

Este evident faptul că reclamanții solicită sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății, recunoscut de nr.OG8/2007, pentru care pârâții în calitate de administratori ai justiției și de ordonatori de credite trebuie să aprobe condițiile periculoase stabilite potrivit legii.

Art.22 din nr.OG8/2007 prevede că " Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."

În alin.2 al aceluiași articol se prevede că " Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."

Din interpretarea dispozițiilor legale de mai sus rezultă că acordarea acestui spor este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite de muncă, care pot fi grele, vătămătoare sau periculoase.

Prin urmare, art.22 din nr.OG8/2007 nu poate fi interpretat în sensul că sporul de 15 % poate fi acordat de mai multe ori, în cazul în care există cumulativ sau separat condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase ci este un spor unic pentru condiții deosebite de muncă.

Referitor la prevederile cuprinse în unic la nivel național, se constată că aceste clauze nu sunt aplicabile reclamanților câtă vreme pârâtul Ministerul Justiției nu apare ca parte semnatară în acest contract.

Este adevărat că art.295 alin.1 din Codul muncii stabilește că "Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile".

2 al art.295 statuează că " Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective."

Cu toate acestea dispozițiile de mai sus sunt aplicabile și altor raporturi juridice de muncă numai în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete iar aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul acestor raporturi.

Mai mult decât atât dacă legiuitorul ar fi dorit ca anumite categorii de personal din cadrul autorității judecătorești să beneficieze și de alte drepturi decât cele prevăzute în actele normative de salarizare, ar fi reglementat expres modalitatea în care aceștia vor beneficia de aceste drepturi suplimentare.

În consecință, cum reclamanții au beneficiat de sporul de 15% acordat în urma efectuării unei expertize de specialitate, prin care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor grele, vătămătoare sau periculoase, instanța constată că pretențiile reclamanților sunt nefondate, motiv pentru care acțiunea introductivă urmează să fie respinsă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții prin care au solicitat casarea sentinței și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se menționează că în mod greșit a fost respinsă acțiunea cu motivarea că reclamanții beneficiază de acest spor de condiții grele, vătămătoare sau periculoase. Susținerile instanței de fond nu pot fi reținute deoarece textele de drept aplicabile nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, iar conform art. 40 din CCM la nivel național sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase.

Este evident că reclamanții se regăsesc în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase.

Intimații nu au depus întâmpinare.

Curtea, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Reclamanții recurenți își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 1 din Legea nr. 50/1996, art. 59 din Legea nr. 567/2004 și art. 22 din OG nr. 8/2007.

Potrivit art. 1 din legea nr. 50/1996 "Salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competenta profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată."

Art. 59 din Legea nr. 567/2004 prevede că: "Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului auxiliar se face ținându-se seama de locul și rolul acestuia în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în instituțiile publice", iar la art. 22 alin. 1 din OG nr. 8/2007 se menționează că pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de baza, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Reclamanții recurenți susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.

Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică a unui text de lege.

Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamantele puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.

Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamantele pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.

Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin folosirea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.

Prin urmare, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.

Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă îmbracă două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.

În consecință, este corectă susținerea primei instanțe că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.

Pentru cele menționate primul motiv de recurs invocat de către recurenți nu poate fi reținut de către instanța de recurs astfel că urmează a fi înlăturat.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor de judecată, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la personalul auxiliar și prin extindere la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.

Față de considerentele reținute, criticile aduse de recurenți sentinței atacate fiind neîntemeiate, soluția primei instanțe bazându-se pe o corectă aplicare a dispozițiilor legale la speța de față, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează a dispune respingerea ca nefondat a recursului cu judecarea căruia a fost sesizată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr.128/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

Irevocabilă

Pronunțată în ședința publică din 25.05.2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

28 Mai 2009

Red./24.06.2009

Judecători fond:

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 166/R/CC/2009

Ședința Camerei de Consiliu din 25 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE - - - - judecător

- - - judecător

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIE, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.

In motivarea cererii se arată de către judecătorii și că au pronunțat ca instanță de fond hotărârea atacată cu recurs.

În drept invocă art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a liberalităților fundamentale și art.27 pct.4 Cod pr.civilă.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 25 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

În numele legii

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii și în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 25 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Președinte:Monica Maria Mureșan
Judecători:Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Nicoleta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Alba Iulia