Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 657/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 657/2009
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 319/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de amânare a pronunțării din data de 18 mai 2009 care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara în dosar nr- reclamanta - a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, pârâții să fie obligați să-i recunoască sporul de vechime în muncă de 20% și sporul de stabilitate de 15% începând cu data de 01.10.2004 și în continuare; obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre sporurile încasate și acelea la care are dreptul, calculate începând cu 01.10.2004, precum și efectuarea cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă prin aplicarea celor doua sporuri în cuantumul majorat.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că din anul 1989 îndeplinește funcția de grefier la udecătoria Petroșani, iar față de vechimea sa în muncă, trebuie să beneficieze de sporuri majorate ce fac obiectul acțiunii, începând data de 01.10.2004, așa cum prevede Legea nr. 50/1996; cu toate acestea, pârâta curtea de apel nu i-a acordat beneficiul acestor sporuri în procentele stabilite, iar tribunalul i-a achitat contravaloarea acestora în procente diminuate, respectiv 15% spor de stabilite și 10% spor de stabilitate.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 50/1996, Decretul Lege nr.31/1990, Legea nr. 120/1997 și Codul Muncii.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătând că pentru a beneficia de sporurile solicitate, reclamanta trebuia să aibă o vechime în muncă de cel puțin 15 ani, or aceasta nu avea decât o vechime de 12 ani, 8 luni și 19 zile, dat fiind că în perioadele: 02.05.1995-08.04.1996 și 25.11.1996-01.09.l998 a fost în concediu pentru îngrijirea copilului de până la 1 an, respectiv 2 ani, iar aceste perioade nu reprezintă vechime în muncă și în specialitate, raportat la prev. art.189 din Legea nr. 19/2000, care a abrogat Legea nr.120/1997 prin care se recunoaște ca perioada de concediu constituie vechime în muncă.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 perioada concediului pentru îngrijirea copilului nu a mai fost recunoscută ca vechime în muncă, așa încât reclamanta nu putea beneficia de tranșa superioară de spor de vechime și fidelitate de la data de 01.10.2004, ci doar din 01.02.2007așa cum corect s-a stabilit prin Decizia nr. 283/2007 emisă de Curtea de APEL ALBA IULIA.
Prin sentința civilă nr. 319/LM/20.03.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a admis acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Au fost obligați pârâți să recunoască reclamantului sporul de vechime în procent de 20%, precum și spor de stabilitate în procent de 15%, începând cu data de 01.10.2004.
Au fost obligați pârâți să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând diferența dintre sporurile achitate și cele cuvenite, calculate de la data de 01.10.2004.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă al reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, a reținut, în esență, că regimul juridic al concediului pentru sarcina și lehuzie, precum și al concediului pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la un, efectuate de reclamantă cad sub incidența Decretului Lege nr. 31/1990 și a Legii nr. 120/1997 care recunoșteau ca fiind vechime în muncă și în specialitate această perioadă. Apărarea pârâților cu referire la art. 189 din Legea nr. 19/2000 care a abrogat dispozițiile legii nr. 120/1997 a fost înlăturată cu motivarea că această abrogare a operat doar la data de 01.04.2000, dată la care reclamanta beneficiase deja de prevederile actelor normative emise pentru reglementarea concediilor pentru îngrijirea copilului și le efectuase integral.
Împotriva acestei sentințe au declarat, în termenul legal, recurs pârâți Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții critică sentința atacată ca fiind nelegală, prin prisma motivului prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, arătând că la momentul de la care instanța reține că reclamanta ar fi îndeplinit condițiile pentru a beneficia de o tranșă superioară de spor de vechime și de fidelitate, respectiv 01.10.2004 nu exista nici un temei legal care să includă în calculul vechimii în muncă și în specialitate și aceste perioade.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă și în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Reclamanta, angajată grefier la udecătoria Petroșanis -a aflat în concediu pentru creșterea copilului în perioada 02.05.1995-08.04.1996 și 25.11.1996-01.09.l998.(copie carnet de muncă-2-14)
În această perioadă actele normative care reglementau concediul pentru sarcina și lehuzie, precum și concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la un, erau Decretul Lege nr. 31/1990 și Legea nr. 120/1997.
Potrivit art. 3 din DECRET-LEGE nr. 31 din 18 ianuarie 1990 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la un an "perioada concediului pentru sarcina și lehuzie și a concediului pentru îngrijirea copilului în virsta de pînă la un anconstituie vechime în munca și se include în calculul vechimii neîntrerupte în munca și în aceeași unitate.
Potrivit art. 4 din LEGEA nr. 120 din 9 iulie 1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de pana la 2 ani" Perioada concediului pentru îngrijirea copilului în vârstă de pana la 2 aniconstituie vechime în munca".
În acest context legislativ, în mod corect, instanța de fond a făcut aplicabilitatea principiul de drepttempus regit actum, care presupune că o situație este reglementată de norma juridică în vigoare la data producerii ei, recunoscând ca atare perioada în discuție ca fiind vechime în muncă, respectiv în specialitate în favoarea reclamantei.
Trimiterea făcută de pârâții la dispozițiile art.189 din legea nr. 19/2000, prin care s-au abrogat dispozițiile legale susenunțate, reinterată în motivele de recurs nu poate fi primită, deoarece ar însemna o retroactivare a legii pentru o situație petrecută înainte de intrarea în vigoare a legii nr. 19/2000, respectiv 01.04.2004, concediul pentru îngrijirea copilului de care a beneficiat reclamanta fiind epuizat la data de 08.04.1996, respectiv 01.09.1998, ceea ce este inadmisibil potrivit principiul neretroactivității legii civile, reieșit expres din norma constituțională potrivit căreia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă"-art.15 alin. 2 Constituția României.
Față de cele ce preced, curtea constată că soluția primei instanțe reflectă o aplicare și interpretare corectă a legii la starea de fapt reieșită din probele dosarului, neaflându-ne în nici unul din cazurile de casare sau casare a hotărâri expres și limitativ prev. de legiuitor în conținutul art. 304 punctele 1-9 cod procedură civilă.
În conformitate cu art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 319/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. A/ 1 iunie 2009
Jud, fond.,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 657/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 319/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Monica Maria
