Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 665/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.665/2009
Ședința publică din 28 mai 2009
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor
- - -JUDECĂTOR 3: Vesa Nicoleta
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.54/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător - planificată în ședința de judecată pentru acest termen, s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 28 mai 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată la Curtea de Apel sub dosar nr- i, -, a, și, și ul în interes propriu, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării B solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant, despăgubirilor echivalente stimulentelor neacordate în luna decembrie 2005 actualizate de la data scadenței până la data executării efective a hotărârii precum și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivarea cererii i au susținut următoarele:
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat existența unei discriminări, potrivit prevederilor art.2 alin.1 și 2, art.3 lit.c, art.8 și art.4 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a faptului că prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare în sumă de 1700 lei, doar pentru judecătorii din cadrul Judecătoriilor și pentru procurorii de la Parchetele de pe lângă Judecătorii, care aveau o vechime în magistratură cuprinsă între 0-3 ani.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei civile, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocându-se faptul că pentru personalul instanțelor judecătorești s-a propus o valoare individuală medie a stimulentelor în sumă brută, diferențiată pe categorii de personal.
A mai arătat pârâtul, că prin natura lor stimulentele sunt drepturi suplimentare menite să recompenseze, dar nimic nu împiedică angajatorul să le plaseze alături de alți factori care deopotrivă să concureze la realizarea unor obiective stabilite ca prioritate la un anumit moment.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea acțiunii față de ea pentru lipsa calității procesual pasive.
Pârâtul Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea acțiunii față de el pentru lipsa calității procesual pasive.
Prin sentința civilă nr.54/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul cu numărul de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. A fost admisă aceeași excepție invocată de A fost admisă acțiunea, pârâții fiind obligați în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant și în interes propriu a despăgubirilor echivalente stimulentelor neacordate în luna decembrie 2005, respectiv suma de 1700 lei, actualizate de la data scadenței și până la data executării efective a hotărârii. A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și în interes propriu. A fost respinsă cererea de chemare în judecată a, ca fiind introdusă împotriva un ei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Așa după cum rezultă din susținerile lor și din scriptele depuse în probatoriu la dosarul cauzei civile, i au calitatea de magistrați.
În ceea ce privesc excepțiile invocate a constatat întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive ridicate de pârâtul Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării. Acesta nu poate avea în cauză calitatea de pârât, deoarece legea îi recunoaște calitatea de instituție abilitată să aplice dispozițiile referitoare la nediscriminare iar citarea sa se poate realiza numai în calitatea sa de expert în domeniul discriminării.
În ceea ce privește excepția ridicată de Curtea de APEL ALBA IULIA aceasta a fost respinsă cu motivarea că această instituție are calitatea de ordonator secundar de credite și de operator în cărțile de muncă ale lor.
Reclamanții fac parte din categoria personalului din unitățile de justiție, cu statut independent și atribuții deliberative, stimulentele financiare solicitate de către sunt de natură salarială, în sensul art.155 din Legea nr.53/2003, și art.25 din Legea nr.146/1997 modificată.
Instanța, reține faptul că textul art.14 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale a fost completat prin Protocolul 12 din Convenție intrat în vigoare la data de 1.04.2005. Astfel, art.1 pct. 1 din acest Protocol prevede în sarcina statelor interdicția generală a discriminării, acesta ca obligație pozitivă; beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare fără nici un criteriu, cum ar fi statutul persoanei. Acest text a înlăturat dependența art.14 din Convenție, față de celelalte texte ale Convenției care garantează alte drepturi.
Astfel, toate persoanele afle sub jurisdicția statelor contractante ale Convenției pot invoca în mod independent și de sine stătător, încălcarea principiului nediscriminării numai cu privire la drepturile prevăzute de Convenție, ci și la orice alt drept prevăzut în dreptul intern al statului respectiv.
salariale solicitate de către sunt circumscrise prevederilor art.155 și art.40 alin.2 din Legea nr.53/2003, fiind adaosuri bănești salariale. De altfel, art.2 alin.1, art.6 lit.a și lit.c și art.8 din nr.OG137/2000 modificată, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale, astfel că dreptul lor la aceste prestații pecuniare este un drept consacrat și recunoscut de lege.
Pârâții în mod greșit și lipsit de temei și suport juridic, au operat și motivat de o selecție arbitrară, între criteriile de acordare a stimulentelor salariale, în sensul că au considerat peremptoriu, criteriul vechimii în funcție până la 3 ani a beneficiarilor în detrimentul criteriilor de performanță profesională. Deși criteriile de repartizare a stimulentelor prevăzute de normele interne au caracter de recompensare ele au fost aplicate în condiții arbitrare, conform celor mai sus reținute.
În aceste condiții, instanța reține și faptul că prin Hotărârea nr.15/2006 a, s-a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că i au fost discriminați în mod indirect, în sensul art.2 alin.2 din nr.OG137/2000.
De asemenea, potrivit art.21 alin.1 din nr.OG137/2000 aprobat de Legea nr.27/2004, în toate cazurile în care se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit și dovedit, cu restabilirea situației anterioare discriminării, prin desființarea discriminării.
Instanța, reține faptul că i au solicitat actualizarea cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective, a prejudiciului suferit, cerere pe care instanța o găsește admisibilă și întemeiată, ținând cont și de prevederile art.1084-1086 Codul Civilă respectiv art. 161 alin.4 Codul Muncii.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța a admis acțiunea lor ca fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției prin recursul formulat a solicitat în temeiul art.304 punct 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată în cauză de reclamante.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției arată că hotărârea tribunalului este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, acest motiv de modificare fiind prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă. S-a mai arătat, în continuare, reiterându-se argumentele din fața primei instanțe, că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori salariat, din sistemul justiției. Pe de altă parte, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat prima instanță. Spre deosebire de indemnizația lunară brută salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este stabilit de lege, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, respectiv existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de minister în politica de reformare a sistemului judiciar. Nu se poate reține că criteriul vechimii este discriminatoriu, câtă vreme aplicarea lui de către ordonatorul de credite s-a făcut în conformitate cu Normele Interne
În fine, se motivează că soluția primei instanțe este greșită și sub aspectul actualizării sumei pretinse cu indicele de inflație, întrucât potrivit dispozițiilor legale se putea pretinde numai dobânda legală.
Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul formulat a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și a respingerii acțiunii formulate de reclamante împotriva acestei instituții.
În motivarea recursului se arată că în litigiile având ca obiect drepturi salariale ale magistraților, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nici nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Intimatele nu au depus întâmpinare în această fază procesuală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/c/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției a nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare" judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliului Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea recurentului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/c/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
În fine, criticile recurentului vizând actualizarea creanței cu indicele de inflație sunt nefondate, deoarece ne aflăm în materia dreptului muncii, așa încât răspunderea patrimonială a angajatorului reprezentând o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă permite nu numai pretinderea dobânzii legale ci și actualizarea creanței în funcție de indicele de inflație, conform art.269 Codul Muncii.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere recurenta pârâtă are calitate procesual pasivă, având în vedere că recurenta are calitatea de operator al carnetelor de muncă al reclamantelor.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentelor sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.54/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored./ 2 ex
Jud.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
COPIA DECIZIEI CIVILE NR.665/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.54/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR.172/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 28 mai 2009
Președinte: - - - președinte secție
- - -judecător
- - -judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cereri de abținere formulată de judecător -, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe i în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecător - a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cereri a arătat că se abține de la judecarea pricinii întrucât a făcut parte din completul ce a soluționat fondul cauzei a cărei sentință este atacată, invocând art.24 cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 28 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, - - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta
