Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 675/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.675/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA -IE 2009
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice N - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.217/C din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns nicio parte.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care;
Având în vedere că prin cererile de recurs recurenții-pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.217 din 21.03.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosar nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamantele, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și în consecință au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând sporul de 25 % din salariul de bază în cuantum actualizat în funcție de indicele de inflație de la data scadenței și până la momentul plății efective pentru perioadele menționate în dreptul fiecăreia dintre acestea după cum urmează:
- reclamantelor, pentru perioada 01.01.2005 - la zi și pe viitor până la încetarea stării de discriminare;
- reclamantei 01.01.2005 - 01.07.2007;
- reclamantei pentru perioada 01.01.2005 - 07.05.2007;
- reclamantei pentru perioada 01.01.2005 - 31.03.2007;
- reclamantei pentru perioada 15.08.2007 - 31.12.2007. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a fost obligat astfel acest pârât să aloce și sa includă în bugetul Ministerului Justiției sumele necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate reclamanților prin prezenta hotărâre.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a constatat că este nefondată și, în consecință, a respins-o, ca atare, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 1 din OUG22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată, importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Finanțelor Publice prin art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar; și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anual, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, respectiv, Ministerul Justiției, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Asupra fondului cauzei tribunalul a reținut că reclamantele dețin funcția de grefier în cadrul Tribunalului Neamț, unde își desfășoară ori și-au desfășurat activitatea pentru diferite intervale de timp în cadrul Secției Penale a acestei instanțe, fiind cuprinse în "planificarea de permanență" întocmită în vedere judecării cauzelor urgente, astfel cum sunt reglementate prin dispozițiile Cod procedură penală.
Această activitate permanentă presupune ca periodic, prin rotație, timp de câte o săptămână, după orele de program și în zilele de repaus legal ori de sărbători legale aceștia să fie la dispoziția instanței și, în situația în care este necesar, să se prezinte la sediul instanței pentru înregistrarea și participarea acelor cauze penale ce au ca obiect luarea, prelungirea ori menținerea măsurilor preventive.
Deși această activitate de permanență afectează în mod direct viața de familie și relațiile sociale ale reclamantelor, care au obligația de a fi permanent la dispoziția instanței, inclusiv după orele de program, în zilele de repaus legal sau în cele de sărbători legale și presupune practic derularea unor activități suplimentare, peste programul normal de lucru, cele în cauză nu beneficiază în baza legii de salarizare a personalului auxiliar ori a altor regulamente.
S-a reținut că această activitate de permanență nu se confundă cu "planificarea de permanență" ce se întocmește la nivelul tuturor instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 98 și urm. din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, întrucât cea din urmă vizează rezolvarea unor situații cum sunt cazurile de absență ori cele de incompatibilitate ale membrilor completului de judecată (inclusiv a grefierilor de ședință) în legătură cu activitatea de judecată programată a se desfășura în intervalul programului normal de lucru.
Dacă pentru aceste din urmă activități nu se poate pune problema acordării unor drepturi salariale suplimentare întrucât se desfășoară în cadrul celor 8 ore lucrătoare, pentru activitățile derulate de grefieri în materie penală, în cadrul acestui program de permanență ce se constituie în mod evident ca o muncă suplimentară, efectuată de aceștia după orele de program, în zilele de repaus săptămânal ori la sărbători legale, se justifică pe deplin remunerarea diferențiată a acestei categorii de personal auxiliar în raport de ceilalți grefieri.
Pentru participarea la programul de permanență, grefierii în cauză nu beneficiază de acordarea sporului de lucru pentru ore suplimentare ori a sporului pentru muncă prestată în zilele de repaus ori la sărbători legale, astfel cum sunt reglementate acestea prin dispozițiile Codului muncii, în acest fel realizându-se o discriminare evidentă a celor care pentru aceste activități suplimentare executate pentru atribuțiile și sarcinile ce le revin nu sunt compensate din acordarea unei remunerații majorate, salarizarea lor făcându-se în aceleași condiții ca și pentru ceilalți grefieri ce nu participă la programul de permanență în materie penală, aspect ce contravine principiului nediscriminării și celui al protecției salariaților prevăzute de art. 5 și 5 din Codul muncii.
S-a subliniat că, în privința personalului auxiliar, s-au precizat în alte situații, ce presupun derularea unor activități suplimentare specifice, desfășurate în cadrul programului normal de lucru, cum este cazul activității grefierilor de participă la dosarele de faliment, a grefierilor desemnați cu ținerea evidenței executărilor în materie civilă și penală, remunerarea distinctă a acestor munci specifice, prin acordarea pe lângă salariul de bază și celelalte drepturi curente, a unui spor de 10%.
Ori, în mod cu totul nejustificat pentru activitatea derulată în cadrul programului de permanență ce presupune nu numai o muncă suplimentară, dar afectează în mod direct viața socială ori de familie a acestora, restrângându-le în mod evident dreptul la libertatea de mișcare, grefierii nu beneficiază de plata unor drepturi salariale suplimentare, fiind discriminați nu numai în raport de ceilalți grefieri, față de care pentru o muncă diferențiată beneficiază de același drepturi salariale ci și în raport de alte categorii de personal, din alte domenii, care pentru activități similare cu cele derulate de grefierii de permanență în materie penală beneficiază de diferite sporuri.
În acest sens au fost menționate dispozițiile art. II din OG nr. 38/2003 republicată, potrivit cărora "polițiștii beneficiază de un spor de misiune permanent de 25% din salariul pentru funcția îndeplinită -".
Față de considerentele anterior expuse și având în vedere, pe de o parte dispozițiile art. 5 din Codul muncii ce interzic orice formă de discriminare directă ori indirectă, ce au ca scop ori efect neacordarea ori restrângerea drepturilor prevăzute de legislația muncii (ce include și legile speciale de salarizare), iar pe de altă parte dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. a din Codul muncii care prevăd dreptul salariatului la salarizare pentru munca efectiv depusă, tribunalul a concluzionat asupra caracterului întemeiat al acțiunii reclamantelor ce a fost admisă.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 25% din salariul de bază, în cuantum de actualizat pentru perioadele menționate la fiecare dintre acestea, respectiv în intervalul în care au funcționat în cadrul Secției Penale, participând la aceste activități de permanență, astfel cum s-a solicitat prin acțiune, precum și pe viitor, până la încetarea situației de discriminare.
S-a menționat de către tribunal că prin admiterea acțiunii reclamantelor, instanța de judecată nu a adăugat la lege, neaflându-se în situația depășirii atributelor judecătorești întrucât temeiurile de drept avute în vedere au fost reprezentate de art. 5 și art. 39 din Codul muncii, norme a căror aplicare nu este înlăturată de existența reglementărilor raporturilor de muncă ale acestora prin lege specială (a se vedea în acest sens dispozițiile art. 295 Codul muncii ). De asemenea, referirile la dispozițiile art. II din OG nr. 38/2003 s-au făcut doar pentru determinarea situației comparabile în care se află reclamantele în raport cu această categorie de funcționari dar și pentru identificarea unui criteriu valoric funcție de care să se poată cuantifica drepturile salariale cuvenite acestora pentru munca prestată practic în aceleași condiții ca și polițiștii.
Tribunalul a mai apreciat că reglementarea raporturilor de muncă pentru diferite categorii de personal printr-o lege specială nu poate se abată și cu atât mai puțin să încalce principiile fundamentale ce guvernează relațiile de muncă, astfel cum sunt prevăzute acestea de art. 3 - 9 din Codul muncii, ce sunt pe deplin incidente și în prezenta cauză, constituind temeiul admiterii prezentei acțiuni.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate au declarat în termen legal recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Recurentul Ministerul Justiției a criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate, susținând în fapt următoarele motive:
- deși cererea reclamantei și motivarea instanței sunt întemeiate pe dispozițiile art.1 și 21 alin.1 din nr.OG137/2000 respectiv art.27 alin.1 din actuala numerotare, în forma republicată a actului normativ, nu s-a avut în vedere faptul că aceste texte au fost declarate neconstituționale.
- instanța de fond nu a avut în vedere nici dispozițiile art.5 din nr.OG8/2007 potrivit cărora activitatea grefierilor desfășurată peste timpul normal de lucru este remunerată. Având în vedere, arată recurenta, că reclamanții beneficiază, conform legii, de o modalitate de plată a orelor suplimentare, nu se poate institui o altă formă, paralelă de plată, pentru același timp lucrat.
Curtea, examinând hotărârea recurată în raport de criticile aduse de recurenți precum și din oficiu, constată recursurile întemeiate.
Reclamantele, în calitate de personal auxiliar de specialitate au invocat în susținerea acțiunii instituirea unei discriminări în raport cu alte categorii profesionale, discriminare ce nu poate fi reținută întrucât aceștia nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a lucrătorilor de poliție sau a altor bugetari. Este adevărat că toate aceste categorii aparțin de sectorul bugetar, dar fiecare se bucură de un statut aparte, reglementat de legi de organizare diferite și având legi proprii de salarizare, așa încât este exclusă ideea unor situații similare sau comparabile.
Relevant este și faptul că "asigurarea permanenței" reprezintă așa, cum rezultă din Statutul grefierilor și Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești - o obligație de serviciu a reclamantelor - grefieri, obligație asumată de aceștia odată cu ocuparea funcției pe care o dețin, deci motivarea privind încălcarea dreptului la liberă circulație nu poate fi evident primită.
De altfel, pretențiile reclamantelor se circumscriu unei probleme de legiferare, doar legiuitorul putând aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați, în urma analizării mai multor aspecte precum natura atribuțiilor, modul de acces în respectiva profesie, pregătirea inițială și cea continuă.
Așa cum s- statuat și de către Curtea Constituțională principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite.
Pentru considerentele sus-arătate și în baza dispozițiilor legale menționate văzând și deciziile 818, 819, 820/2008 ale Curții Constituționale care sunt definitive și obligatorii urmează a fi admise recursurile Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției, modificată în tot hotărârea recurată și pe fond respinsă acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice N - în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.217/C din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți,.
Modifică în tot hotărârea recurată și pe fond respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Viziteu
GREFIER,
red.sent./
red.dec.rec.
tehnored./8.07.2009/3 ex.
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Viziteu
