Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 677/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.677/2009
Ședința publică din 28 mai 2009
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor
- - - JUDECĂTOR 3: Vesa Nicoleta
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.27/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător - planificată în ședința de judecată pentru acest termen, s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal de incidență procedurală încheiat la 28 mai 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub nr- reclamanții -, -, -, și au chemat în judecată în calitate de pârâți Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând:
- obligarea pârâților la plata către reclamanți a despăgubirilor bănești cuvenite, respectiv plata către reclamanți a sumei de 1700 lei, conform art. 21 din OG nr. 137/2000, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de judecător în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, calitate în care sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale pretinse. În acest sens se invocă Hotărârea nr.15/2006 a Dp rin care s-a constata existența unei discriminări indirecte, prin acordarea de stimulente financiare în mod exclusiv și diferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că această instituție nu are nici calitatea de angajator al reclamanților și nici nu are vreo atribuție în privința stabilirii indemnizațiilor judecătorilor.
În întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii, motivându-se că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul justiției.
Se mai arată că prin decizia din 3 iulie 2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 și ale art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Potrivit art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor ce fac de prisos analiza în tot sau în parte a acțiunii.
În ceea ce privește excepția invocată de către Curtea de APEL ALBA IULIA, referitoare la lipsa calității procesual pasive, instanța a reținut că este neîntemeiată, astfel că a respins-
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Prin sentința civilă nr.27/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul cu numărul de mai sus a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanți, pârâții fiind obligați la plata în favoarea fiecăruia a sumei de 1700 lei cu titlu de despăgubiri, ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material la acțiune și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea pârâtului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
Trebuie menționat că în speță nu sunt incidente deciziile nr. 818, 819, 820 din iulie 2008 pronunțate de către Curtea Constituțională, deoarece nu se poate reține că instanța de judecată ar fi fost sesizată cu o acțiune prin care să se tindă la anularea sau refuzul aplicării unor acte cu putere de lege.
Ceea ce au solicitat reclamanții este să li se repare prejudiciul cauzat prin aplicarea discriminatorie a Ordinului invocat, emis de către pârâtul Ministerul Justiției.
De altfel, în decizia amintită de către pârât, Curtea Constituțională a menționat expres că" actul normativ criticat- OG nr. 137/2000,. -nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetățeni aflați în situații identice.
Pe de altă parte, actul normativ criticat nu îngrădește în vreun fel accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, favorizează accesul la justiție prin posibilitatea "persoanei care se consideră discriminată" de a formula, "în fața Instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun."
Pentru considerentele menționate, instanța a constatat că acțiunea formulată de către reclamanți este întemeiată, motiv pentru care a admis-o, pârâții urmând a fi obligați la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei de 1700 lei cu titlu de despăgubiri, ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material la acțiune și până la data plății efective, actualizarea impunându-se având în vedere necesitatea reparării integrale a prejudiciului suferit de către reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.
În expunerea de motive arată că fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezentând 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale precum și din amenzile judiciare, a fost distribuit prin Ordinul ministrului justiției nr.921/C/15.12.2005. Criteriile de repartizare a stimulentelor au caracter exemplificativ, iar nu limitativ, ordonatorul de credite putând fixa criterii ce corespund obiectivelor fixate.
Prima instanță nu a analizat natura acestor stimulente și nici obligativitatea recompensării tuturor judecătorilor în același timp.
sau stimulentele sunt concepute ca drepturi suplimentare care pot să fie sau nua cordate salariaților. financiar nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut, inevitabil, nu se confundă cu salariul și depinde de o multitudine de factori, astfel încât nu putem vorbi de un drept - creanță lichidă, concretă și exigibilă. Nu există obligația ca întreg personalul să fie recompensat în același timp, fără ca aceasta să reprezinte practici discriminatorii.
De asemenea, mai arată recurentul, Hotărârea nr.15/2006 a nu este obligatorie pentru instanțe, acestea fiind suverane în aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei acțiunilor deduse judecății.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici atribuții în stabilirea drepturilor lor salariale. Chiar dacă are calitatea de ordonator secundar de credite, statele de funcțiuni și drepturile salariale se stabilesc de Ministerul Justiției, fiind comunicate curților de apel doar spre conformare și înregistrare în carnetele de muncă.
Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/c/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare" judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliului Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea recurentului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/c/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
În fine, criticile recurentului vizând actualizarea creanței cu indicele de inflație sunt nefondate, deoarece ne aflăm în materia dreptului muncii, așa încât răspunderea patrimonială a angajatorului reprezentând o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă permite nu numai pretinderea dobânzii legale ci și actualizarea creanței în funcție de indicele de inflație, conform art.269 Codul muncii.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere recurenta pârâtă are calitate procesual pasivă, având în vedere că recurenta are calitatea de operator al carnetelor de muncă al reclamantelor.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentelor sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.27/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.CV
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
COPIA DECIZIEI CIVILE NR.677/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr.27/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.05. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIEREA NR.175/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 28 mai 2009
Președinte: - - -președinte secție
- - -judecător
- - -judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cereri de abținere formulată de judecător -, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecător - a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cereri a arătat că se abține de la judecarea pricinii întrucât a făcut parte din completul ce a soluționat fondul cauzei a cărei sentință este atacată, invocând art.24 cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 28 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, - - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Crețoiu Victor, Vesa Nicoleta
