Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 68/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 68/2008
Ședința publică de la 23 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă Sebastian Nașcu Mihai Pașca Denisa Ștefan
- - - vicepreședinte Curtea de Apel
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea litigiului de muncă privind pe reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SIBIU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUD.S, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar note de ședință din partea pârâtului MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și pe fond.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la această instanță sub dosar nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU și Ministerul Finanțelor B, solicitând:
- obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU la plata drepturilor bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă începând cu luna noiembrie 2003 la zi, avându-se în vedere indexarea semestrială a indicelor prețurilor de consum;
- să fie obligați aceeași pârâți la recunoașterea și la plata acestor drepturi salariale pentru trecut și viitor;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Finanțelor B să includă în buget sumele necesare plății drepturilor solicitate anterior.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU pe postul de referent/personal de întreținere și că în această calitate sunt îndreptățiți la acordarea de către angajator a tichetelor de masă.
În drept se invocă art.1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.
În dovedirea acțiune s-a depus adeverința nr.3574/14.06.2008 emisă de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, precum și practică judiciară - decizia civilă nr. 796/2007 a Curții de Apel Oradea.
Prin întâmpinările depuse în cauză, pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba solicită respingerea acțiuni, invocând în primul rând prescripția dreptului material la acțiune pentru perioada noiembrie 2003- septembrie 2005, iar în al doilea rând, Decizia în interesul legii nr. XIV a J- secțiile unite. În ce privește capătul de cerere având ca obiect recunoașterea acestui drept și pe viitor se solicită a fi respins cu motivarea că nu i se poate da curs acestei cereri deoarece instanța ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege.
Pe fondul cauzei se arată că acordarea tichetelor de masă nu constituie o obligație a angajatorului, ci este doar o facultate, iar actualizarea sumei cu indicele de inflație nu se justifică, deoarece pârâții nu pot fi ținuți să execute obligația de a face invocată de reclamanți, eventuala obligare la plata sumei actualizate fiind lipsită de cauză juridică.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Albaa depus cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor B, solicitând în cazul admiterii cererii reclamantului să se ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului.
În motivarea cererii de chemare în garanție, invocându-se art. 60- 63 Cod procedură civilă, se arată, în fapt, că potrivit nr.HG736/2003 instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, așa încât în situația în care nu ar fi obligat C să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamant, hotărârea judecătorească ar fi practic lipsită practic de una dintre cele mai importate funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesual pasive, având în vedere că litigiul, fiind unul de muncă, trebuie să se poarte între instituția angajatoare și reclamanți.
Pârâtul Parchetul de pe lângă ÎCCJ a depus la dosar note scrise.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile legale incidente constantă următoarele:
Cu referire la excepția prescripției dreptului material invocate de către pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, ce se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art.137 Cod procedură civilă, se constată temeinicia acesteia vizând perioada noiembrie 2003- 02.09.2005. Raportând faptul că acțiunea de față a fost înregistrată la data de 03.09.2008 la prevederile art. 3 alin.1 din Decretul-Lege nr. 167/1958 potrivit cărora"dreptul material la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", se vor respinge ca fiind prescrise pretențiile reclamanților aferente perioadei anteriore înregistrării acțiuni ce depășește 3 ani.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se impune a fi de asemenea respinsă, având în vedere că între reclamanți și pârât nu există raporturi de muncă, pârâtul neavând calitatea de angajator al reclamanților. În consecință, acțiunea reclamanților față de acest pârât se va respinge ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pretențiile reclamanților pentru restul perioadei încadrate în termenul general de prescripție urmează a fi respinse pe fond.
Astfel, reclamanții sunt angajați ai Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, cu excepția pârâtului al cărui raport de muncă a încetat în luna ianuarie 2007, în baza unui contract de muncă pe durată nedeterminată, așa cum reiese adeverințele depuse la dosar (filele 4 și 8)
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă: Salariații din cadrul societarilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuala de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
(2) Tichetele de masa se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori."
Prin decizia nr. XIV/18.02.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în dosar nr. 69/2007 s-a statuat că "dispozițiile art. 1 alin.1 și 2 din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor, aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă".
Atât din prevederile legii, cât și din interpretarea dată de ÎNALTA CURTE acestei prevederi legale reiese cu claritate faptul că beneficiul tichetelor de masă nu este un drept ci doar o vocație, neconstituind o obligație în sarcina autorității publice pârâte, ci doar o posibilitate care se poate realiza sau nu, în funcție de dispozițiile Legii privind bugetul de stat, având în vedere faptul că MINISTERUL PUBLIC este o instituție publică, care nu are un buget propriu ci depinde de bugetul de stat.
Or, potrivit art. 24 din Legea nr. 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006 " în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv alte activități finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii,nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă".
Aceeași situație este și în ce privește bugetul de stat pe anul 2007.
Așa fiind, cum dezlegarea dată de instanța supremă în problema de drept pusă în discuție, este obligatorie, potrivit art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, constituind un veritabil izvor de drept secundar, în speță se constată că atâta vreme cât angajatorul - Parchetul Curții de APEL ALBA IULIA - nu are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora nu a fost negociată prin contracte colective de muncă, pretențiile reclamanților sunt lipsite de suport legal, urmând a fi respinse ca atare, atât în ce privește capătul principal al acțiunii cât și pe cale de consecință, capătul subsidiar al actualizării sumei cu indicele de inflație.
Cu referire la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în contradictoriu cu chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, o atare cerere este inadmisibilă în acest cadru procesual, câtă vreme această ramură a dreptului vizează soluționarea unor conflicte de muncă ivite între salariat și angajator pe baza unui raport de muncă ( art. 248 Codul Muncii ). Or, între reclamant și chematul în garanție nu există un astfel de raport de muncă, așa încât problema solicitării fondurilor, a elaborării și aprobării proiectului de buget urmează a fi clarificată în alt cadru procesual.
Față de cele ce preced, curtea va respinge ca neîntemeiată atât acțiunea principală, sub toate capetele de cerere, cât și cererea de chemare în garanție, cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, - și, toți cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, cu sediul în Sibiu,-, jud. Sibiu, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu sediul în B,--14, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A I, P-ța -, nr.1, jud. A, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SIBIU, cu sediul în Sibiu,-, jud. Sibiu și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind inadmisibilă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.10.2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistenți judiciari,
- - - -
Grefier,
- -
Red./4.11.2008
Dact.DȘ/10ex
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Alina Lodoabă Sebastian Nașcu Mihai Pașca Denisa Ștefan
