Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 712/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 712/2009
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 139/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub dosar civil nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor - B, Ministerul Justiției B, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând:
-Obligarea pârâților la recunoașterea pentru reclamantă a sporului de 50% din salariu de bază lunar brut, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 01.01.2008 și în continuare.
-Obligarea pârâților la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești, urmând ca sumele să fie calculate printr-o expertiză de specialitate;
-Obligarea pârâților să efectueze cuvenitelor mențiunii în carnetul de muncă.
-Obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că are funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia și că în această calitate este îndreptățită potrivit prevederilor legale la plata sporului pretins prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 introdus prin norme constituționale, Legea nr. 24/2000, art. 2 Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și economice, art. 1 alin.1 din primul Protocol Adițional; Hotărârea nr. 38/30.01.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Decizia nr. XXXVI/07.05.2007 a
S-a depus copie carnet de muncă pentru a se justifica calitatea procesuală activă.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA solicită respingerea acțiunii invocând lipsa calității procesual pasive a acestei instituții, cu motivarea că nu are nici calitatea de angajator a reclamantei și nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P A, solicită respingerea acțiunii, invocând de asemenea lipsa calității procesual pasive, motivând că nu există nici un raport juridic de obligație sau de despăgubiri între reclamanții și pârât și că potrivit Legii nr. 500/2002 fiecare minister este propriul său ordonator de credite pentru salariații săi.
Prin sentința civilă nr.139/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor Publice prin DGFP A, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință a obligat pârâții să plătească reclamantei sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, prevăzut de art.47 din Legea 50/1990 calculat la indemnizația brută lunară de încadrare a reclamantei, începând cu 01.01.2008 și în continuare, actualizat cu rata inflației de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA fiind obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform sentinței. A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâtului Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prealabil analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, prima instanță s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive care s-au invocat și care se impun a fi ridicate în cauză.
Astfel, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În speță, se solicită obligarea la plata unor drepturi rezultate din lege și din contractul de muncă, iar cererea reclamantei a declanșat un litigiu de muncă la care se referă art.282 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea urmând a fi respinsă față de această parte, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive ridicate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, având în vederea calitatea acesteia de ordonator secundar de credite potrivit Legii nr. 304/2004, precum și atribuțiile acestei instituții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale judecătorilor, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe fondul pricinii, acțiunea dedusă judecății a fost considerată întemeiată, pentru următoarele considerente:
Reclamanta îndeplinește funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost însă abrogat prin art. I punct.42 din nr.OG 83/200 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Practica neunitară în aplicarea acestui text de lege a impus promovarea unui recurs în interesul legii, potrivit art.329 pr.civilă de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă
Prin Decizia nr. XXI (21)/10.03.2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea acestui recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Jas tatuat că" În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată căjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000.
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Întrucât Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea a constatat că acțiunea reclamantei fundamentată juridic pe acest text de lege este temeinică și legală astfel că a fost admisă ca atare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă împotriva acestei pârâte.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă, deoarece Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamantei și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor. Soluția este criticată și sub un alt aspect, al obligării la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă, având în vedere că sporul nu se include în retribuția tarifară.
Intimații nu au depus întâmpinare în această fază procesuală.
CURTEA, analizând sentința atacată ori raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere recurenta pârâtă are calitate procesual pasivă, având în vedere că recurenta are calitatea de operator al carnetului de muncă al reclamantei.
Contrar susținerilor recurentei, aceasta are obligația înscrierii în carnetul de muncă al reclamantei a sporului de 50 % de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % din indemnizația de bază lunară, întrucât, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005 acesta este un spor cu caracter permanent și face parte din baza de calcul pentru pensie.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentei sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 139/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009.
Președinte, -CO semnează vicepreședinte Curtea de Apel- | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. MM/1.07.2009.
Tehnored. / 12 Iunie 2009
Judecători fond:
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 712/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 139/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
