Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 733/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 733
Ședința publică de la 16 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice V împotriva sentinței civile nr. 8 din 2.09.2008 a Curții de Apel Iași (dosar nr-), intimați fiind, Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a depus la dosar un exemplar al încheierii prin care s-a admis cererea de abținere formulată de către judecător -. S-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă,constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr.960/89/14.04.2008, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Vaslui și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea primilor 2 pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 7.04.2005 - 8.04.2008 și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, cu obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că funcționează ca personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Huși.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care, în art. 47, stabilea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2002.
Prin decizia nr. 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție B pronunțată în data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare a recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s-a constatat îndreptățirea lor în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din salariul bază brut lunar, respectiv indemnizația brută lunară, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Această decizie are caracter de obligativitate pentru instanțele de judecată.
Cu privire la termenul de promovare a acțiunii - au aratat reclamanții - prin Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 s-a propus înlăturarea discriminării, capitolul 6, pct. 3 referindu-se la asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților și personalului auxiliar. Se constată, așadar, o recunoaștere explicită a discriminării existente la momentul publicării Strategiei - 01.04.2005, prin HG232/2005 - recunoaștere ce are repercusiuni asupra termenului de prescripție a dreptului material la acțiune, conform art. 16 lit. "c" din Decretul nr. 167/1958.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției consideră că acțiunea este neîntemeiată, având în vedere faptul că dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OG83/2000.
A mai aratat pârâtul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare.
Este vorba de opțiunea legiuitorului, deoarece doar el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază și, prin urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați. Așa cum s-a statuat și de Curtea Constituțională prin decizii "diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă ".
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu este ordonator principal de credite pentru reclamanți, iar elaborarea proiectelor legilor bugetare și de rectificare bugetară, cu includerea sumelor pretinse, se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite (art.35 al.1 Legea 500/2002). Mai mult, potrivit art.4 alin.1 din Legea 110/2007 pentru modificarea și completarea OG22/2002, ordonatorii principali de credite sunt obligați să dispună toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, pentru asigurarea în bugetele proprii a creditelor necesare.
La data de 24.06.2008, având în vedere dispozițiile art. II din OUG75/2008, cauza a fost trimisă spre soluționare Curții de Apel Iași, fiind înregistrată sub nr-.
Analizând cu prioritate excepția invocată, în conformitate cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, Curtea de Apel, ca instanta de fond, a reținut că aceasta nu este întemeiată.
Astfel, potrivit art.49 din Legea 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Mai mult, conform prevederilor HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.
Ca atare, nu se poate susține că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, excepția invocată fiind respinsă.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel a constatat că acțiunea reclamanților, și este fondată.
Astfel, prin Decizia nr.21/10.03.2008 dată în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001".
Decizia este obligatorie pentru instanțele de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
S-a reținut, în esență, că inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art.47 din Legea 50/1996 republicată să se producă și după intrarea în vigoare a OG83/2000.
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune cănici în prezentdispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece prin prevederile din OG83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.107 alin.3 din Constituția României din 1991 (art.108 alin.3 în forma republicată a Constituției României).
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 se cuvinși în continuarepersoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Reclamanții, și, în perioada ce face obiectul acțiunii, au calitatea de grefieri la Judecătoria Huși (54 dosar fond).
Ca urmare, în considerarea Deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții, obligând Ministerul Justiției și Tribunalul Vaslui să le plătească acestora sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 7.04.2005 - 8.04.2008 precum și în continuare, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, pentru o justă și integrală despăgubire, în conformitate cu dispozițiile art.1084 Cod civil.
Potrivit dispozițiilor art. 19 și 49 din Legea 500/2002, art.1 din OUG22/2002, precum și în temeiul HG nr.83/2005 și Legii nr.304/2004, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin prezenta hotărâre.
Referitor la reclamantul, având în vedere funcția sa de șofer în cadrul Judecătoriei Huși, instanța a reținut că acesta nu se încadrează în categoria personalului auxiliar de specialitate, conform art.3 din Legea 567/2004, astfel încât nu poate beneficia de acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, acțiunea acestuia fiind respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedura civilă, recurentul Ministerul Finanțelor Publice consideră că nu are calitate procesuală pasivă. Susține recurentul că nu există raporturi juridice între el și reclamanti, iar în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Mai mult, ordonatorul principal nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate.
Mai arată recurentul că, pe de o parte, instanțele nu au competență de a legifera și pe de altă parte, obligația de a depune diligențe în vederea realizării proiectului de buget îi revenea Ministerului Justiției în temeiul dispozițiilor art.35 din Legea nr.500/2002.
Citând totodata nr.OUG75/2008 si Ordinul comun nr. 1859/C/2484/26650/131/3774/C, recurentul mai susține că, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin actele normative arătate, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să îl oblige ceea ce este deja obligat prin lege, solicitându-se admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V împotriva sent.nr.8/02.09.2008 pronunțata de Curtea de Apel I, sentința pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
08.07.2009-2ex.-
Curtea de Apel I: -;
.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
