Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 781/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.781/2009

Ședința publică din 18 iunie 2009

PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor

- - - JUDECĂTOR 3: Vesa

- -judecător

- - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, împotriva sentinței civile nr.909/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța din oficiu invocă excepția prescripției pentru perioada 08-14.10.2004.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamanții, și - au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL HUNEDOARA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 08.10.2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a mai solicitat și obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

În motivare s-a arătat că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.

S-au invocat prevederile art.30 al.3 din nr.OG137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.

S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din nr.OG6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.

Se ajunge la concluzia că în mod paradoxal magistrații care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective, beneficiază.

În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din nr.OG137/2000, Legea nr.182/2002, Hotărârea nr.585/2002, art.13 din nr.OG57/2000, art.3 din nr.OG19/2006, art.15 din nr.OG64/2006, art.13 din nr.OG10/2007, art.5 din nr.OG6/2007, art.13 din nr.OUG123/2003 și Legea nr.303/2004.

Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondate, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.

S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul Ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG137/2000.

Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.

În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.

S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.

S-a adus ca exemplu în sprijinul celor afirmate și Hotărârea nr.232/2007 a care a concluzionat că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OG137/2000.

Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.

În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.

Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea fiind respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin sentința civilă nr.909/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și - împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA.

S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamanții nu au calitate de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajate ale instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, pentru a le fi aplicabile prevederile nr.OG18/2006 și cele ale Legii nr.444/2006.

Atribuțiile lor sunt diferite de cele ale categoriilor profesionale menționate, astfel că între acestea nu există o situație comparabilă pentru a se putea constata o eventuală discriminare.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii în sensul admiterii în integralitate a acțiunii.

În expunerea de motive invocă dispozițiile Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 și arată că magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi informațiile pe care le-au obținut în această calitate, decât în problemele legate de exercitarea profesiei.

Se consideră discriminați din acest punct de vedere în raport cu judecătorii militari și membrii Consiliului Director al

În drept invocă art.14 CEDO, art.11 și 20 din Constituția României, art.1 Protocolul 12 la Convenție, art.21 alin.1 din nr.OG137/200 și art.304 pct.9, 304/1 Cod pr.civilă.

Prin întâmpinare (8), pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Ministerul Justiției și Libertăților a formulat, de asemenea, întâmpinare (9-11), solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate.

Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În baza art.137 (1) Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Din această perspectivă, este a se reține că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA urmează a fi respinsă, întrucât această instituție, în calitate de ordonator secundar de credite, are atribuții în ceea ce privește calculul și plata indemnizației reclamanților, cât și în ceea ce privește calitatea sa de operator în carnetele de muncă ale acestora.

Pe fond, se va avea în vedere că reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Brad.

În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.

Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.

Potrivit art.329 Cod pr.civilă:

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea

Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."

Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica în parte sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamanților și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 15.10.2004 la zi și în continuare, actualizat la data plății efective.

În baza art.3 din decretul nr.92/1976, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA va fi obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.

Se vor respinge pretențiile formulate de reclamanți pentru intervalul 8.10.2005 - 14.10.2005 ca fiind prescrise deoarece termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi derogatorii, iar în baza art.283 alin.1 din Codul muncii cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului material la acțiune. După cum reiese din rezoluția de primire, acțiunea a fost înregistrată la data de 15.10.2007, ceea ce atrage concluzia că a fost formulată cu depășirea termenului imperativ de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958, privind pretențiile pentru perioada 8.10.2004 - 14.10.2004.

Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții, -, împotriva sentinței civile nr.909/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:

Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanți.

Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL HUNEDOARA, în solidar să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând spor de confidențialitate în procent de 15% raportat la indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 15.10.2004 și în continuare, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației de la data nașterii dreptului material la acțiune și până la data plății efective.

Respinge ca fiind prescrise pretențiile reclamanților pentru perioada 08.10.2005 - 14.10.2005.

Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18.06. 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - --CO - - -

Semnează vicepreședinte

Curtea de Apel

Grefier,

--CO

Semnează prim grefier

Red.

Tehnored./ 2 ex

Jud.

Președinte:Mureșan Monica Maria
Judecători:Mureșan Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 781/2009. Curtea de Apel Alba Iulia