Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 80/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 80
Ședința publică de la 13 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Morina Napa Gioni Popa
ASISTENȚI JUDICIARI- - -
- - -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de reclamanții, -, - și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Având în vedere cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, și a, față de obiectul litigiului dedus judecății, instanța respinge această cerere, ca inadmisibilă.
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, reclamanții solicitând judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii formulate, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 207/110/15.01.2008 la TRIBUNALUL BACĂU, reclamanții -, -, -, -, -, prin reprezentant, au chemat în judecată pe pârâții Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU, solicitând a se constata discriminarea cauzată de prevederile nr.OUG 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă, prevederi suspendate în perioada 2001-2006, raportat la dispozițiile art. 2 lit. e pct. i și art. 27 din nr.OG 137/2000.
Totodată, reclamanții au solicitat anularea situației creată prin discriminarea invocată, prin acordarea unei despăgubiri echivalentă cu sumele reprezentând primele de concediu pentru perioada 2003-2006, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective și obligarea pârâților Curtea de APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de judecători la Curtea de APEL BACĂU ( cu excepția reclamantei, care este judecător la Judecătoria Bacău ), iar prin nr.OUG 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 sunt discriminați în raport de alte categorii de personal din sistemul public și de personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete.
Reclamanții au susținut că, în raport de prevederile OUG nr. 146/2007, au fost încălcate prevederile art. 1 al.2 lit. e pct. i din nr.OG 137/2000, iar discriminarea a intervenit și prin aceea că dispozițiile art. 411din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate, în condițiile în care dispoziții similare privind alte categorii de personal au fost doar suspendate.
În ce privește prescripția dreptului la acțiune, reclamanții au susținut că termenul de prescripție a fost întrerupt, dreptul la plata primei de concediu fiind recunoscut prin nr.OUG 146/2007.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivat de existența deciziei XXIII/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, pârâtul a susținut că în cauză nu se poate reține existența unei discriminări întrucât, prevederea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale este atributul legiuitorului, neexistând astfel o diferență de tratament între persoane aflate în situații similare.
În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienții, și a, cereri respinse la termenul de judecată din 13.10.2008.
Magistrații Tribunalului Bacău au formulat cerere de abținere de la soluționarea cauzei, cerere încuviințată prin încheierea din 13.06.2008 a Curții de APEL BACĂU, cauza fiind trimisă spre soluționare Tribunalului Neamț.
Prin încheierea din 08.08.2008, Tribunalul Neamț, în temeiul dispozițiilor art. II al.2 din nr.OUG 75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre competentă soluționare în primă instanță la Curtea de APEL BACĂU - secția civilă.
Analizând acțiunea formulată, Curtea reține următoarele:
Reclamanții, având calitatea de judecători, au solicitat plata despăgubirii echivalentă cu sumele reprezentând primele de concediu pentru perioada 2003 - 2006, invocând discriminarea cauzată de dispozițiile OUG146/2007, în raport de personalul auxiliar și celelalte categorii de personal vizate de acest act normativ.
Reclamanții au susținut că prin dispozițiile nr.OUG 146/2007 au fost încălcate prevederile art. 1 al.2 lit. e pct. i din nr.OG 137/2000, întrucât se aplică un tratament diferențiat și discriminatoriu între judecătorii din cadrul puterii judecătorești, nejustificat obiectiv de un scop legitim. De asemenea, discriminarea invocată de reclamanți a fost susținută de aceștia și în raport de situația că prevederile art. 411din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate, în condițiile în care dispoziții similare ale unor acte normative referitoare la alte categorii de personal au fost doar suspendate.
În ce privește toate aceste susțineri, se reține că nr.OUG 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu suspendate în perioada 2001-2006 stabilește doar modalitatea efectivă de plată a primelor de concediu pentru personalul din sectorul bugetar, care nu a primit această primă în perioada 2001-2006. Art.1 al.2 din acest act normativ precizează personalul căruia îi sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG 146/2007, respectiv funcționarii publici, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza unor dispoziții din legile speciale.
În ce privește plata primei de concediu pentru magistrați, prin decizia nr. XXIII/12.12.2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, procedând la admiterea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 411al.1 din Legea nr. 50/1996, prima de concediu se cuvine pentru magistrați numai pentru perioada 2001-2002.
În considerentele acestei decizii, se reține că dreptul la plata primei de concediu nu se cuvine magistraților pentru perioada 2003-2006, deoarece în cazul cunoașterii unui astfel de drept s-a prelungi valabilitatea dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui.
În raport de această decizie, cu caracter obligatoriu, conform art. 329 al.3 Cod procedură civilă și având în vedere și faptul că discriminarea invocată nu este întemeiată, neputându-se reține existența unui tratament discriminatoriu în sensul art. 14 din CEDO, care vizează distincții între situații analoage și comparabile care nu au justificare rezonabilă, determinată de criterii obiective, având în vedere totodată și decizia Curții Constituționale nr. 818/03.07.2008, acțiunea va fi respinsă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, - și, toți cu domiciliul ales la Curtea de APEL BACĂU,-,județul B în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ambele cu sediul în B,- sector 5, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, ambele cu sediul în B,-, județul B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3 sector.1,ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2008.
Cu opinia separată a domnului asistent judiciar, care este în sensul admiterii acțiunii.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
red.sent.
tehnored. /36 ex.
20/27.10.
CU OPINIA SEPARATĂ A DOMNULUI ASISTENT JUDICIAR - -,
care este pentru admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, pentru următoarele considerente:
Ordonanța de Urgență nr. 146 din 19 decembrie 2007 aprobat plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 -2006, pentru majoritatea categoriilor de bugetari.
În cazul magistraților, prin "grija" legiuitorului, acest drept a fost abrogat prin OUG177/6 decembrie 2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, însă această acțiune se întemeiază pe discriminarea în raport cu dispozițiile OUG nr. 146/2007 și nu pe art. 411al.1 din Legea 50/1996.
Magistrații sunt membrii al celei de-a treia puteri în stat, dar, cu toate acestea, tocmai lor - prin respingerea acțiunii - li s-ar încălca egalitatea în drepturi cu ceilalți cetățeni români ( art. 16 alin.1 din Constituție): " cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări".
Chiar dacă prin legislația internă acest drept ar fi fost desființat în mod abuziv în raport cu alte categorii de bugetari, consider că în prezenta speță suntem în prezența art. 20 alin.(2)din Constituție:"dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
Ori, aici, prin legislația internă aplicabilă speței au fost batjocorite art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Totodată, a mai fost nesocotit și art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ( ratificat prin Decretul 212/1974), articol care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitatea de tratament în salarizare, fără nici o distincție.
A mai fost încălcat și art. 14 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această convenție ( care interzice discriminările). Aceeași legislație internă aplicabilă speței contravine și art. 4 din Carta socială europeană revizuită ( ratificată prin Legea nr. 74/1999), care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
Dacă acțiunea ar fi respinsă, atunci ar fi încălcate și art. 5, 6, 8, 39 alin.1 lit. a, 40 alin.2 lit. c și f, art. 154 alin.3, art. 165 și 155 raportat la art. 1 din Legea 53/2003 ( Codul muncii ); totodată, ar mai fi încălcate și art. 20, 16 alin. 1,53 și art. 41 din Constituție, care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Dacă s-ar reține precizarea Înalte Curți de Casație și Justiție, făcută prin decizia XXIII/12.12.2005, prin care s-a stabilit că prima de concediu se cuvine pentru magistrați numai pentru perioada 2001-2002, atunci și aceasta ar fi contrară art. 20 alin.2 din Constituție. Chiar dacă are forță juridică obligatorie această decizie, consider că la această speță instanța ar fi obligată să se raporteze mai întâi la acest art. 20 alin.2 din Constituție.
Referitor la excepția prescripției extinctive, aceasta trebuie respinsă deoarece, în raport cu OUG nr. 146/2007, aceasta abia a început să curgă, fiind sub termenul general de prescripție de 3 ani, instituit de Decretul nr. 167/1958.
Pentru toate aceste motive consider că acțiunea ar fi trebuit să fie admisă.
ASISTENT JUDICIAR,
red.op.sep.
tehnored.
3.11/4.11.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința din camera de consiliu de la 13 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE - - - -președinte secție
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
La ordine au venit spre soluționare cererile de abținere formulate de petenții, și de la soluționarea dosarului nr-.
Avându-se în vedere dispozițiile art. 31 alin.1 Cod procedură civilă cererile de abținere au rămas a fi soluționate în camera de consiliu, fără citarea părților.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la cererile de abținere.
URTEA
- deliberând -
Asupra cererilor formulate, reține următoarele:
Cauza înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr- are ca obiect cererea formulată de reclamanții, -, - și, judecători la Curtea de APEL BACĂU, prin care s-a solicitat acordarea despăgubirii echivalentă cu sumele reprezentând primele de concediu pe perioada 2003-2006.
Prin cererea formulată la data de 10.10.2008, magistrații Curții de APEL BACĂUB., și au formulat cerere de abținere de la soluționarea cauzei menționate, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 6 din CEDO și art. 27 pct. 1 Cod procedură civilă.
Analizând această cerere, se reține faptul că magistrații care au formulat cererea de abținere au calitatea de reclamanți în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, astfel încât, în temeiul art. 27 pct. 1 și art. 26, cererea de abținere va fi încuviințată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Încuviințează cererea de abținere formulată de magistrații, și de la soluționarea dosarului nr. 207.1/110.2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Morina Napa Gioni Popa
