Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 855/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 855 /2009
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 87/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și împrejurarea că se solicită judecarea cauzei în lipsă, constată pricina în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia sub dosar nr. 1071/3607/107/2007 reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției B și Tribunalul Sibiu, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata drepturilor salariale restante reprezentând diferența dintre salariul corespunzător postului de grefier dactilograf treapta I și salariul corespunzător postului de grefier treapta I, actualizat în raport cu rata inflației la data plății efective a acesteia pe perioada 1.01.2005 - 1.01.2007.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că sunt salariate ale Tribunalului Sibiu și în urma apariției Legii nr.567/2004, începând cu 1.01.2005, posturile de grefier dactilograf pe care le ocupau au fost transformate în posturi de grefier de ședință, urmând ca persoanele care ocupă aceste posturi să fie salarizate conform legii speciale.
Invocând principiul la muncă egală și pregătire profesională egală, retribuție egală, cel al dreptului la o salarizare echitabilă, al egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, reclamantele consideră că au fost tratate inegal din punct de vedere al salarizării și discriminate fără un criteriu obiectiv și rațional.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată, întrucât până la data de 2.02.2007, dispozițiile incidente în speță sunt cele cuprinse în Legea 567/2004 fără modificări și completări, iar în raport de data intrării în vigoare a Legii 17/2006 susțin că pretențiile reclamanților privind calcularea și plata diferențelor salariale începând cu 1.01.2005 nu au nici un temei legal.
Prin Sentința civilă nr.87/30 octombrie 2008,Curtea de Apel Alba Iulia admis excepția prescripției dreptului material la acțiunea, invocată din oficiu de instanță, pentru intervalul 1.01.2005 - 3.07.2005 iar pe fondul cauzei a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele:, și și în consecință obligat pârâții să plătească reclamantelor drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul corespunzător postului de grefier dactilograf treapta I și salariul corespunzător postului de grefier treapta I, actualizat în raport cu rata inflației la data plății efective a acestuia, pe perioada 4.07.2005 - 1.01.2007.
Pentru hotărî astfel,instanța reținut că, acțiunea fiind introdusă în instanță și înregistrată la 4.07.2008, pentru intervalul ce excede celor 3 ani anteriori acestei date devin incidente dispozițiile art.1 și 3 din Decretul 167/1958 care statuează că termenul de prescripție este de 3 ani, iar dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul statuat de lege.
Pentru restul pretențiilor, acțiunea s- statuat că este fondată deoarece prin apariția Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, publicată în OF. nr. 1197/14.12.2004- intrată în vigoare la data de 01.01.2005-" la intrarea in vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi in funcție au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Împotriva acestei hotărârii judecătorești a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 80 din legea nr.168/1999, pârâtul Ministerul Justiției, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantele în cauză.
În recursul pârâtului Ministerul Justiției, invocându-se motivele de modificare a hotărârii prevăzute de art. 304 punct 4 și 9.pr.civ. se arată că prin hotărârea pronunțată instanța a depășit limitele puterii judecătorești și a legiferat acordarea unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică, arogându-și astfel, atribuții de legiferare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 punct 1.pr.civilă în limitele statuate de art. 306 alin 2..pr.civilă, constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Prin apariția Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, publicată în OF. nr. 1197/14.12.2004- intrată în vigoare la data de 01.01.2005-" la intrarea in vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi in funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute. -art.91.
Prin această prevedere legală a intervenit o modificarea unilaterală a contractului de muncă, în sensul schimbării felului muncii prin transformarea încadrării reclamantelor din funcția de grefier - dactilograf în cea de grefier.
Însă această modificare trebuia asociată cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform noii funcții ocupate și muncii prestate efectiv de acestea, în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă se traduce prin egalitate de tratament față de toți salariații( art. 5 alin.1 ).
Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare( art. 1 alin.2 lit. I din nr.OG 137/2000, respectiv art.2 din Directiva CE nr. 78/2000 privind egalitatea de tratament în ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă).
În același sens, sunt și dispozițiile art. 41 alin. 4 din Constituție, art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 4 pct. 3 din Carta Socială Europeană revizuită, art. 7 lit. a pct. I din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale și art. 1 alin. 2 lit. i din nr.OG 137/2000, conform cărora plata trebuie să fie egală pentru muncă egală.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție a consacrat constant acest principiu, astfel potrivit Hotărârii, pronunțată în cauza Incze contra Austriei la 28.05.1995, noțiunea de discriminare, în sensul dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cuprinde, în general, cazurile în care un individ sau un grup de indivizi se vede, fără justificare adecvată, mai bine tratat decât altul, chiar dacă dispozițiile Convenției nu impun să-i fie acordat un tratament mai favorabil.
Diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, atunci când autoritățile statale "introduc distincții între situați analoage și comparabile", fără ca ele să se bazeze pe "o justificare rezonabilă și obiectivă" (Hotărârea, pronunțată în cauza Fredin contra Suediei, la 18.02.1991, parag. 60, Hotărârea, pronunțată în cauza Hoffmann contra Austriei, 23.06.1993, parag. 31, Hotărârea, pronunțată în cauza Spadea și Scalabrino contra Italiei, la 28.09.1995).
Prin urmare, angajatul trebuie să demonstreze că munca pe care a prestat-o are aceeași valoare comparativ cu alta pentru a beneficia de drepturile salariale recunoscute celor care prestează activitatea comparată cu a sa.
În speță, pornind de la aceste norme legale în mod corect a reținut prima instanță incidența unei situații de discriminare indirectă prin încadrarea grefierilor - dactilografi în funcția de grefier, începând cu data de 01.01.2005- data intrării în vigoare a legii nr. 567/2004, dar cu menținerea salariilor de încadrare cuvenite, constând în acordarea drepturilor salariale conform funcției ocupate și muncii efectiv prestate. S-a ajuns la inegalitatea de tratament între grefieri și foștii grefieri dactilografi care prin transformarea postului în grefier au îndeplinit același atribuții fără o plată egală.
Ulterior, această inegalitate de tratament în raporturile de muncă sub aspectul salarizării între cele două categorii de personal a fost înlăturată prin Legea nr. 17/2006, care a modificat dispozițiile Legii nr. 567/2004, introducând la art. 91 alin. 2 prevederea conform căreia" grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefier urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare."
Înlăturarea acestor discriminări a fost însă, doar aparentă, întrucât prin art. 17 din legea nr. 17/2006 s-a condiționat intrarea în vigoare a acestui act normativ de intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare. Or, abia prin intrarea în vigoare OG nr.8/2007 la data de 02.02.2007- s-a prevăzut că foștii grefieri dactilografi să fie remunerați pentru perioada anterioară, conform statutului reglementat de art. 3 alin. 1, respectiv art. 91 alin.2 din legea nr. 567/2004 modificată.
Față de aceste prevederi legale, susținerile recurentului vizând depășirea atribuțiilor judecătorești este nefondată, deoarece, în speță, instanța de fond nu a făcut altceva decât să aplice și să interpreteze corect norma legală, întregind principiile fundamentale care guvernează relațiile de muncă înscrise în codul muncii cu legile speciale în materie, conform dispozițiilor art. 295.
Pe considerentele expuse mai sus, constatând că soluția primei instanțe face o aplicare și interpretare corectă a legii incidente, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civ cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999 curtea, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sentinței civile nr. 87/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul civil nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored. CF, 2 ex.IM 08. 07.2009
Jud. fond- N,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Carmen Fiț
