Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 883/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 883/2009
Ședința publică de la 21 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.676 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că în cauză s-a ivit un incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorul s-a abținut de la soluționarea cauzei pe motiv că a formulat apărări în cauză, incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul de permanență pe materii -. Completul astfel constituit dn judecătorii, și a păstrat cauza spre soluționare.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr-, reclamanții:, -, -, R, C, G, - i-au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând:
-obligarea pârâților: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, în calitate de ordonatori- principal, secundar și terțiar de credite, la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe martie 2005 și în continuare, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora;
-acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu 3 ani înaintea acestei date;
-obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale fiecărui reclamant;
În motivarea acțiunii lor reclamanții susțin că deși lucrează numai la calculator toate cele 8 ore zilnic nu au primit drepturile aferente acestei muncii, așa cum sunt încasate de salariații din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție sau de către alți salariați din alte domenii. Susțin în continuare reclamanții că au fost și continuă să fie discriminate, în raport cu alți salariați ai statului, funcționari publici și demnitari, care ca și ei desfășoară o activitate ce presupune utilizarea calculatorului, dar care pentru această activitate primesc sporuri salariale substanțiale, în timp ce personalul auxiliar și funcționarilor publici din cadrul instanțelor, Statul - ordonatorul de credite nu le acordă acest drept.
Prin acest fapt, susțin reclamanții că s-au încălcat prevederile art.1 alin.2 lit.e pct 1 din nr.OG137/2000, fiind astfel îndreptățiți la despăgubiri constând în plata sporului de lucru la calculator de 15% pretins.
În drept sunt invocate prevederile OG nr. 137/2000, Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Constituției, art.14 alin.1 din Legea nr. 56/1996, art.6 alin.2, art.40 pct 2 lit.c, art.142 și art.269 Codul muncii, nr.HG 1028/2006.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea acțiunii, ca neavând temei legal cu privire la sporul de 15%, iar cu privire la acordarea a 3 zile lucrătoare, reclamantele nu se încadrează în categoriile enumerate de art.142 Codul muncii.(40).
Prin cererile de intervenție în interes propriu înregistrate la dosarul cauzei la data de 12.05.2008 (42-45), respectiv 23.05.2008 (111-117) intervenienții, T, -, -, -, i-au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând:
-obligarea pârâților: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, în calitate de ordonatori principal, secundar și terțiar de credite, la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe martie 2005 și în continuare, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora;
-acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu 3 ani înaintea acestei date;
-obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale fiecărui reclamant; invocând același motive în fapt și în drept ca și reclamanții principali în acțiunea introductivă.
Prin întâmpinarea depusă de Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând, în esență, că pretențiile reclamanților nu își au reglementare în nici un act normativ și că sporul pretins nu reprezintă altceva decât sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele și vătămătoare, iar nu un spor distinct.46-49).
Prin întâmpinarea depusă de. se solicită respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesual pasive față de prevederile nr.OG 137/2000. Pe fondul cauzei, punctul de vedere a acestei instituții cu trimitere la prevederile nr.OG137/2000 și practica Curții Europene este în sensul că la soluționarea speței, trebuie avut în vedere faptul că deosebirea, excluderea, restricția sau preferința trebuie să aibă la bază unul din criteriile prevăzute de art.2 alin.1, dar trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în acest articol de lege.
În probațiune s-a depus adeverința nr. 3145/27.05.2008 emisă de Curtea de APEL ALBA IULIA din care reiese că reclamanții și intervenienții sunt angajați personal auxiliar în cadrul Tribunalului Sibiu (119, 120).
Prin sentința civilă nr. 676/16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în cauză s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Sibiu și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească despăgubiri constând în spor de lucru la calculator de 15 % din salariul de bază brut, începând cu data de 01 octombrie 2006 și în continuare, sume actualizate cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective reclamanților:, OG, C, R, G,.
S- admis în parte în fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții:, toți prin mandatar, împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției, și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească despăgubiri constând în spor de lucru la calculator de 15 % din salariul de bază brut, în valoare actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului până la data plății efective intervenienților, după cum urmează:
pentru perioada - 01.10.2006 - 01.11.2007;
pentru perioada - 01.10.2006 - 01.11.2007;
pentru perioada - 01.10.2006 - 01.11.2007;
pentru perioada - 01.10.2006 - 01.11.2007;
pentru perioada - 01.10.2006 - 01.11.2007;
pentru perioada 01.12.2006, până la data pronunțării sentinței și în continuare.
și pentru perioada - 01.10.2006, până la data pronunțării sentinței și în continuare.
S-a luat act de renunțarea la judecată a intervenienților, T și, împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției.
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenienții și împotriva pârâților Tribunalul Sibiu, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției.
A fost obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Au fost respinse celelalte cereri.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotăra astfel, instanța de fond, a reținut lipsa calității procesual pasive a D, care potrivit nr.OG 137/2000 este o instituție abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare, neputând fi obligată la repararea vreunui prejudiciu sau restabilirea situației anterioare.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că acțiunea reclamanților și intervenienților este întemeiată, în ce privește sporul de calculator de 15%, deoarece aceștia desfășoară zilnic activitatea permanentă în fața calculatorului, pa parcursul celor 8 ore de program, astfel că, în condițiile în care un atare spor a fost recunoscut și acordat prin dispoziții legale speciale unor categorii de salariați care lucrează în alte domenii de activitate, reclamanții în cauză au suferit o discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
Cu referire la capătul de cerere referitoare la acordarea a 3 zile de concediu în plus la concediu de odihnă, tribunalul a reținut că reclamanții beneficiază anual, potrivit dispozițiilor Legii nr. 567/2004 de un concediu de odihnă plătit de 30 zile lucrătoare și nici nr.HG 1028/2006 și nici Legea nr. 319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar; ca atare acest capăt de cerere a fost respins ca neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat, recurs în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr.168/1999, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate în cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI, arată că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece art.1 și 21 alin.1 din nr.OG137/2000 pe care se fundamentează hotărârea au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 818/2008, iar pe de altă parte, sporul de lucru la calculator pretins de reclamanții nu poate fi calificat altfel decât un spor pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase și nu un spor distinct; spor care nu este reglementat ca atare în favoarea reclamanților prin nici un act normativ.
În drept se invocă art.304 punct 9, raportat la art.312 Cod procedură civilă.
În ce privește recursul pârâtei CURTEA DE APEL ALBA IULIA se critică soluția primei instanțe ca fiind dată cu interpretarea greșită a legii, motivându-se că pretențiile reclamanților nu au un temei legal, iar reglementările din celelalte domenii invocate de aceștia nu pot fi aplicate sistemului justiției.
Intimații nu au depus întâmpinare în această fază procesuală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursurile de față sunt fondate.
Astfel, pentru a beneficia de protecția legii interne cât și a normelor europene,un drept trebuie să-și aibă izvorul într-un act normativ, ori în lipsa normei legale, instanța nu poate recunoaște dreptul pretins deoarece instanța trebuie să aplice legea nu să o creeze.
În acest sens este și decizia nr. 819/03.07.2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a statuat că " prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative".
De asemenea, prin Decizia nr.1325/04.12.2008, Curtea Constituțională a constata că:înțelesul dispozițiilor nr.OG137/2000 prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor.
Cu referire la jurisprudența europeană este de reliefat, că sporul salarial pretins nu poate fi apreciat ca "un bun" în sensul art.1 din Protocolul nr.1, adițional la Convenția pentru Apărarea drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, întrucât în absența prevederilor legale referitoare la modul de stabilire prin norma internă a unui atare spor "bunul" nu este definit și nici nu poate naște, în privința reclamanților, nici osperanță legitimăîn a-l obține.
Articolul 14 din Convenție așa cum CEDO a statuat în jurisprudența sa (cazul v/s Greciei) nu are o existență independentă, întrucât "are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenței și Protocoalele sale", or dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental apărat și garanta de Convenție.
În cazul reclamanților și intervenienților, angajați personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Sibiu, sporul de lucru la calculator pretins prin acțiunea introductivă și cererile de intervenție în interes propriu nu reprezintă altceva decât o reglementare sub nomen juris propriu a sporului pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase; iar nu un spor distinct, așa cum susțin aceștia; spor care, de altfel, nu este reglementat ca atare în favoarea acestei categorii profesionale prin nici un act normativ.
Fiind beneficiarii unor legii speciale de salarizare nu pot pretinde decât drepturile recunoscute prin aceste legi. Cu referire la sporul pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase acesta a fost reglementat de art.48 din Legea nr.50/1996, ulterior prin art.22 din nr.OG8/2007 potrivit căruia"(1)Pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de baza, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de munca și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aproba prin ordin al ministrului justiției, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."; reclamanții beneficiind de acest spor în condițiile legii.
În al doilea rând, urmează a fi înlăturat temeiul invocat de reclamanții ca fiindsituația de discriminarefață de alți salariații care beneficiază de acest spor, deoarece așa cum a statuat constant atât Curtea Constituțională cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi și al discriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage.
Potrivit Hotărârii, pronunțată în cauza Incze contra Austriei la 28.05.1995, noțiunea de discriminare, în sensul dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cuprinde, în general, cazurile în care un individ sau un grup de indivizi se vede, fără justificare adecvată, mai bine tratat decât altul, chiar dacă dispozițiile Convenției nu impun să-i fie acordat un tratament mai favorabil.
A distinge însă nu înseamnă a discrimina. Astfel, există situații ale căror particularități impun a fi tratate diferențiat. Diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, doar atunci când autoritățile statale "introduc distincții între situați analoage și comparabile", fără ca ele să se bazeze pe "o justificare rezonabilă și obiectivă" (Hotărârea, pronunțată în cauza Fredin contra Suediei, la 18.02.1991, parag. 60, Hotărârea, pronunțată în cauza Hoffmann contra Austriei, 23.06.1993, parag. 31, Hotărârea, pronunțată în cauza Spadea și Scalabrino contra Italiei, la 28.09.1995).
Conform art. 41 alin. 4 din Constituție, art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 4 pct. 3 din Carta Socială Europeană revizuită, art. 7 lit. a pct. I din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale și art. 1 alin. 2 lit. i din nr.OG 137/2000, plata trebuie să fie egală pentru muncă egală.
În sistemul public, acest principiu este aplicabil în interiorul aceleași ramuri, al aceluiași domeniu sau la același nivel, fiind posibile, însă, deosebiri întemeiate obiectiv și rezonabil între ramuri, domenii sau nivele, fără a se pune problema discriminării.
Salarizarea poate fi diferențiată după următoarele criterii: nivelul studiilor; importanța și complexitatea muncii; funcția, postul sau meseria îndeplinită; cantitatea, calitatea și valoarea muncii; condițiile de muncă, care pot fi vătămătoare, grele sau periculoase; vechimea în muncă.
Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice, prime și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, suspenda sau chiar anula.
Ca atare, sistemele diferite de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categoriile profesionale distincte-magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariații etc.; diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale având o justificare obiectivă prin raportare la deosebire dintre aceste grupuri.
Cu referire la zile de concediu de odihnă solicitate în plus, este de asemenea, de menționat că intimații reclamanți beneficiază anual potrivit art.65 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea de un concediu de odihnă plătit de 30 zile lucrătoare, iar nr.HG1028/2006 și Legea nr. 319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar. Cum legea specială de salarizare a acestei categorii profesionale reglementează dreptul la un concediu de odihnă, într-un număr de zile oricum superior numărului de zile reglementat de dreptul muncii; potrivit principiului de drept specialia generalibus derogant, reclamanții sunt îndreptățiți și au beneficiat ca atare de concediu de odihnă în limita prevederii din legea specială.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că soluția tribunalului, în primă instanță reflectă o interpretare și aplicare greșită a legii, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă coroborat cu art.304 punct 9, cu aplicarea art.81 din Legea nr. 168/1999, va admite ca fondate recursurile declarate de pârâții, va modifica sentința atacată în sensul respingerii ca neîntemeiate și nelegale a pretenții reclamanților și intervenienților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.676 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții, -, -, R, C, G, -, și intervenienții în nume propriu, T, -, -, -, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Sibiu, Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. A/29.09.2009
Jud. fond.,
Romania
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
INCHEIERE NR.247/R/CC/2009
Ședința camerei de consiliu din 21 2009
Președinte - - - judecător
- - - președinte secție
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de judecătorul în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 676/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecătorul, s-a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata recursului ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererii judecătorul, a arătat că a declarat recurs în cauză în calitate de reprezentant al Curții de APEL ALBA IULIA.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele;
Potrivit dispozițiilor art.24 cod pr. civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
În numele legii
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecătorul în dosarul civil nr-.
Pronunțată în ședință publică din 21 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.676 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții, -, -, R, C, G, -, și intervenienții în nume propriu, T, -, -, -, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Sibiu, Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Victor Crețoiu
