Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 9/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 9/CM
Ședința publică din 20 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă Marcel Nistor Lucian Neacșu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect "drepturi salariale ale personalului din justiție", acțiune promovată de reclamanții, cu domiciliul ales în B,-, sector 3 (la sediul Înaltei Curții de Casație și Justiție) - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 3, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 4, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 88 și următoarele Cod proc. civilă.
Prezentul litigiu este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 285 din Codul Muncii.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă, conf. art. 242 al. 2.pr.civ.
CURTEA
Prin cererea înregistrată cu nr-, aflată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI,CURTEA DE APEL BUCUREȘTI,CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâții la plata drepturilor reprezentând diferența de spor de fidelitate,începând cu februarie 2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor,actualizate cu indicele de inflație și obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă. Reclamanții au solicitat eliminarea diferenței de spor de fidelitate prevăzută de cele două acte normative privind salarizarea magistraților. Astfel, au opinat reclamanții, în condițiile în care sunt încadrați în muncă la aceleași instituții ca și judecătorii, consideră că actele normative care reglementează acordarea sporului de fidelitate, respectiv OUG.27/2006 pentru judecători și OG.8/2007, pentru personalul auxiliar, creează diferențe semnificative între judecători și grefieri,atât din punct de vedere al procentului acordat,cât și al vechimii în instituție. Prin aceasta au considerat reclamanții apare o discriminare între magistrați și personalul auxiliar de specialitate. În drept reclamanții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.21.din OG.137/2000. Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive,iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca neîntemeiată. Referitor la excepția invocată pârâtul a considerat că în condițiile în care este organul de specialitate al administrației publice centrale,iar instanțele de judecată constituie puterea judecătorească,iar judecătorii se supun doar legii,precum și de faptul că Parlamentul României este singurul abilitat a adopta legi,îl îndreptățește să considere că nu poate avea obligații în ceea ce privește pretențiile reclamanților. Pe fondul cauzei pârâtul a considerat că OG.137/2000, nu are în vedere modul de reglementare a unor relații sociale prin lege ori alte acte normative. A menționat că datorită conținutului concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de cea a judecătorilor și procurorilor,precum și sistemele deosebite de salarizare fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între aceste două categorii profesionale distincte. Pârâtul a făcut referire în susținerea afirmațiilor și la decizii ale Curții Constituționale care s-a pronunțat asupra aspectelor referitoare la tematica prin care legiuitorul poate reglementa în mod diferențiat modul de fidelizare a diverselor categorii profesionale în funcție de natura diferită a funcției ocupate,complexitatea atribuțiilor specifice acesteia,nivelul studiilor,răspunderea funcției-elemente care au determinat o salarizare diferită,fără a se putea considera că ar fi vorba de discriminare și implicit de o atingere a principiului egalității în fața legii. Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin întâmpinare invocă excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că în conformitate cu art.16-20 din OG.NR.137/2000, este instituția abilitată prin lege, să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României,să constate și să sancționeze contravențiile.Pârâtul precizează că în conformitate cu dispozițiile art.27 din OUG.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță,prin care poate solicita despăgubiri și restabilirea situației anterioare,situație în care judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului,în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei.În această situație Consiliul a considerat că nu poate fi citat în calitate de pârât,ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării,pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare. Instanța în temeiul art 137 pr.civ. se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate. Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Justiției prin întâmpinare,instanța o va respinge pentru următoarele considerente:conform prevederilor art.1 alin.1 din NR.HG83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției,modificată și completată"Ministerul Justiției este organul de specialitate al administrației publice centrale,cu personalitate juridică,în subordinea Guvernului,care asigură elaborarea,coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției ca serviciu public și veghează la stricta aplicare a legii,în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept." În art.7 din HG.83/2005 se prevede că Ministrul Justiției este ordonator principal de credite,curțile de apel și tribunalele fiind ordonatori secundari și respectiv terțiari de credite. Ministerul Justiției,în calitatea de ordonator principal de credite va întocmi necesarul sumelor de bani,având ca atribuții și pe aceea de a întocmi proiectul de buget.În aceste condiții, în care reclamanții solicită obligarea pârâților la acordarea drepturilor salariale reprezentând spor de fidelitate,instanța a reținut că pârâtul are calitate procesual pasivă din perspectiva faptului că în eventualitatea în care pârâții ar cădea în pretenții,Ministerul Justiției este cel care alocă fondurile în calitatea sa de ordonator principal de credite. Cu privire la punctul de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării referitor la lipsa calității procesuale pasive a acestuia invocată în cauză prin întâmpinare,instanța reține atât din dispozițiile OG.137/2000,cât și din temeiul de drept invocat de reclamanți în acțiune-dispoziții ale Codului Muncii, că CNCD-ul a fost citat în cauză în temeiul art.27. din OG.137/2000 alin.3. Reclamanții chiar în condițiile în care nu și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.27 din OG.137/2000 potrivit cu care-"Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare potrivit dreptului comun.Cererea este scutită de taxa de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.",au solicitat citarea CNCD-ului, fără să dovedească sau să precizeze în ce modalitate au fost discriminați și eventual categoria profesională la care s-au raportat, când au considerat, că au fost discriminați. Pentru aceste considerente, instanța va reține doar calitatea de expert în domeniul discriminării a Consiliului, nefiind necesar în speța dedusă judecății a punctului de vedere al acestei instituții. Din actele dosarului instanța reține în fapt următoarele: Reclamanți fac parte din personalul auxiliar de specialitate la ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și au solicitat eliminarea diferenței de spor de fidelitate prevăzută de cele două acte normative privind salarizarea magistraților,respectiv personalul auxiliar.Potrivit OUG.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției a fost stabilit un cuantum al sporului de fidelitate pentru magistrați. Potrivit OG.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor,personalul auxiliar beneficiază de următorii coeficienți ai sporului de fidelitate-de la 5 la 10 ani-5%,de la 10 la 15 ani-10%,de la 15 la 20 de ani-15%,peste 20 de ani-20%.S-a constatat că pe lângă diferența de 5 până la 10 procente în funcție de vechime, existentă între magistrați și personalul auxiliar,sporul de fidelitate se acordă pentru magistrați începând de la 3 ani vechime în instituție,iar pentru personal de la 5 ani vechime în instituție, în condițiile în care atât magistrații cât și personalul auxiliar sunt salarizați prin două norme legislative diferite. În acest context admiterea pretențiilor reclamanților ar duce la instituirea unui alt sistem de salarizare, decât cel stabilit de legiuitor,prin OUG.27/2006 și OG.8/2007,ar însemna o adăugare la lege,ceea ce nu este permis. În acest sens prin deciziile 818,819,820,821/2008 Curtea Constituțională a admis excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Ministerul Justiției în cauze civile având ca obiect înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare magistraților și personalului auxiliar în raport de alte categorii socio-profesionale. Prin aceste decizii Curtea Constituțională a statuat că prevederile art.1,art.2 alin.3 și art.27.al.1 din OG.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare republicată sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative impuse de lege,considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. În considerentele deciziei s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței,prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme,sau de ale substitui cu norme cuprinse în alte acte normative,este evident neconstituțional,întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat consacrat în art.1 al.4 din Constituție precum și prevederile art.61 al.1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Justiției.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, cu domiciliul ales în B,-, sector 3 (la sediul Înaltei Curții de Casație și Justiție) - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 3, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 4, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 20. August 2008.
Președinte, Judecător, Asistenți magistrați,
- - - - - -
- -
Grefier,
- -
red.asis.jud.-/24.09.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mihaela Popoacă Marcel Nistor Lucian Neacșu
