Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 923/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 923
Ședința public de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de munc privind recursurile declarate de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA FINANTELOR PUBLICE I, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și ADMINISTRAȚIA NAȚIONAL PENITENCIARELOR împotriva sentinței civile nr. 797 din 30 mai 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind:, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN PRIM - MINISTRU.
La apelul nominal fcut în ședința public, lipsesc prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c prin încheierea de ședinț din data de 02.10.2009 instanța a constat cauza în stare de judecat și a rmas în pronunțare.
Din lips de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astzi, când deliberând
CURTEA
Asupra recursurilor de faț constat urmtoarele;
Prin cererea înregistrat la Tribunalul I sub nr. 7894/99/18.10.2007, reclamanta a chemat în judecat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României prin Prim Ministru, Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Administrația Național a Penitenciarelor, solicitând obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași și Administrația Național a Penitenciarelor la plata drepturilor bnești reprezentând sporuri prevzute de legi speciale pentru activitatea desfșurat în penitenciar, în același cuantum cu cele acordate funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, pentru perioada 18.10.2006 - 18.10.2007 cât a funcționat ca judector delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Iași. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României prin Prim Ministru, Statul Român prin Ministerul Finanțelor s vireze fondurile necesare achitrii despgubirilor bnești.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut c prin Ordinul nr. 8/2006 al Curții de APEL IAȘIa fost numit, începând cu data de 18.10.2006, pentru o perioad de 1 an, judector delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate în baza Legii nr. 275/2007. Personalul din ANP a beneficiat în mod constant de drepturi salariale suplimentare, în considerarea condițiilor deosebite de munc. Cu toate c dispozițiile Legii nr. 275/2006 și ale Regulamentului de aplicare a acestei legi stabilesc ca activitatea judectorului delegat s se desfșoare în Penitenciar, chiar în locul de detenție, în regim de urgenț, în condiții identice cu cele în care funcționeaz personalul din cadrul penitenciarului, prin nici o dispoziție nu au fost asimilate sporurile acestora salariului judectorului delegat pân la data de 12.03.2007 când, prin Legea nr. 27/2006, judectorului delegat i-au fost recunoscute drepturile prevzute de legile speciale pentru activitatea desfșurat în penitenciar. Mai susține reclamanta c abia în luna august, prin nr. 1918/C/2007, au fost stabilite ce fel de sporuri se vor acorda judectorului delegat și în ce cuantum, diferite în sens defavorizator judectorului de cele ale personalului din cadrul penitenciarului. Astfel, prin necuprinderea în dispoziții legale a modalitții de salarizare a judectorului delegat și prin stabilirea ulterioar și neretroactiv a unor sporuri sub cele de care beneficiaz personalul din cadrul Penitenciarului, s-a indus o discriminare între judectorul delegat și personalul din cadrul Penitenciarului, deși activitatea se desfșoar în aceeași locație, în aceleași condiții, ceea ce impune acordarea sporului de anten, a sporului de, a sporului de TBC, a sporului de misiune permanent și a sporului pentru condiții deosebit de periculoase. Reclamanta precizeaz c și dup data de 12.03.2007 i s-a acordat sporul de, fr s i se acorde și cel de anten, considerându-se neîntemeiat c au aceeași natur și se absorb în cel cu cuantum mai mare, deși ele au baz legal diferit, iar lucrtorilor din penitenciar în mod constant li s-au cumulat aceste sporuri.
Pârâta Administrația Național a Penitenciarelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calitții sale procesuale pasive. În motivarea acestei excepții, pârâta a susținut c are doar calitatea de ordonator secundar de credite, fr a avea raporturi juridice directe cu reclamanta. Pârâta a mai susținut c reclamanta și-a desfșurat activitatea în Penitenciarul Iași, unitate cu personalitate juridic, și c aceasta este angajata Curții de APEL IAȘI.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul a susținut c în aplicarea art. 14 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, reclamanta a beneficiat de spor de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc, de spor de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții vtmtoare (anten, electromagnetice) și de spor de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase. Mai susține pârâtul c în nici un caz art. 14 alin. 2 nu se poate interpreta în sensul c judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate trebuie s beneficieze de toate drepturile acordate funcționarilor publici cu statut special din cadrul ANP, ci numai de acele drepturi care se acord pentru prestarea activitții în mediul penitenciar. Sporul reglementat de art. 11 din nr.OG 64/2006 nu este un drept specific locului și condițiilor în care se desfșoar activitatea, ci un spor specific statutului de funcționar public cu statut special și funcției deținute, acordat cu caracter permanent.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calitții sale procesuale pasive. În motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut c stabilirea și acordarea diferitelor sporuri sau beneficii aferente unui raport de munc sau de serviciu, precum și a celorlalte drepturi prevzute de legea cadru, constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului. De asemenea, potrivit disp. art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetar anual nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. În consecinț, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea s aloce fondurile necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, Ministerul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plților solicitate prin prezenta acțiune.
Pârâtul Guvernul României - Cancelaria Primului - Ministru a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive a primului - ministru. În motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut c primul - ministru, faț de atribuțiile ce-i revin în exercitarea funcției sale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001, nu are calitate procesual pasiv în cauz. De asemenea, tot prin întâmpinarea formulat, pârâtul a invocat și excepția lipsei necompetenței materiale a Tribunalului Iași. în motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut c, potrivit atribuțiilor sale, primul - ministru nu poate da curs solicitrilor prezentate în cererea de chemare în judecat decât prin emiterea unui act administrativ. Or, în aceast situație, potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare revine secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dac prin lege special nu se prevede altfel.
La termenul de judecat din 14.05.2008, instanța de fond, din oficiu, a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâților Statul Român și Guvernul României.
La termenul de judecat din 16.01.2008 instanța a respins excepția necompetenței materiale a instanței invocat de Cancelaria Primului - Ministru motivat de faptul c obiectul prezentei acțiuni nu-l constituie emiterea unui act administrativ.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța de fond a constatat c aceasta este neîntemeiat si a respins-o, având în vedere disp. art. 3 alin. 1 lit. A pct. 2 din nr.HG 386/2007, precum și disp. art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002, potrivit crora executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv. Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesar includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite, acesta având obligația, potrivit art. 2 din aceeași ordonanț, de a dispune toate msurile necesare, inclusiv virri de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plții sumelor stabilite prin titluri executorii.
Având în vedere aceleași prevederi legale sus - menționate, precum și faptul c între pârâții Guvernul României și Statul Român și reclamant nu exist raporturi de munc,prima instanța a constatat c este întemeiat excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâților Guvernul României și Statul Român.
Pe fond, analizând actele și lucrrile dosarului cauzei, instanța de fond a reținut urmtoarea situație de fapt:
Reclamanta ocup funcția de judector în cadrul Judec toriei Iași. Prin Ordinul nr. 8/10.10.2006 emis de pârâta Curtea de APEL IAȘI, reclamanta a fost desemnat ca judector delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru Penitenciarul Iași, în temeiul legii nr. 275/2006.
Potrivit prevederilor art. 11 alin.1 din nr.HG 1897/2006 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006, "ectorul de deținere, în funcție de profilul locului de deținere, are birouri de lucru pentru personal și judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate". Astfel, aceste dispoziții legale stabilesc ca activitatea judectorului delegat s se desfșoare chiar în locul de detenție, în condiții similare cu cele în care își desfșoar activitatea personalul din cadrul penitenciarului.
Potrivit art. 14 alin. 2 din nr.OUG 27/2006 aprobat prin Legea nr. 45/2007, "judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum și alte categorii de personal salarizate potrivit prezentei ordonanțe de urgenț, delegate sau detașate în sistemul penitenciar, beneficiaz pe durata delegrii sau detașrii și de drepturile prevzute de legile speciale pentru activitatea desfșurat efectiv în penitenciar". Astfel,prima instanța a mai reținut c începând cu data de 12.03.2007, data intrrii în vigoare a Legii nr. 45/2007, judectorul delegat beneficiaz de toate drepturile prevzute de legile speciale pentru activitatea desfșurat în penitenciar, anterior acestei date acesta beneficiind doar de drepturile prevzute în nr.OUG 27/2006.
Potrivit anexei nr. 1.3, pct. 2, la Ordinul nr. 945/C/2003 al Ministrului Justiției, personalul care își desfșoar activitatea în condiții vtmtoare - electromagnetice de radiofrecvenț produse de emițtoare pentru comunicații, stații de radiolocație, instalații de curent de înalt frecvenț, stații radio US și, stații de bruiaj și aparate cu ecrane fluorescente - beneficiaz de un spor de 10%. De asemenea, potrivit art. 11 din nr.OG 64/2006, "funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiaz de un spor pentru misiune permanent de 25% din salariul pentru funcția îndeplinit, din salariul pentru gradul profesional deținut, din indemnizația de conducere, din salariul de merit și din gradații", iar potrivit art. 21 alin. 1 din aceeași ordonanț, "funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care execut, conduc, coordoneaz sau contribuie la realizarea misiunilor operative, a activitților de paz, supraveghere, escortare, reeducare și asistenț medical pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigații, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit, beneficiaz de un spor de pana la 30% calculat la salariul de baz". Potrivit pct. 5.1. din anexa nr. 5 la Normele Metodologice de aplicare a nr.OG 64/2006, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 399/C/2007, personalul din penitenciare beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase, iar potrivit art. art. 1 lit. a anexa 3, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare cu atribuții în domeniul asigurrii legalitții deținerii și îndeplinirii procedurii cu privire la situația juridic a persoanelor private de libertate beneficiaz de un spor de 30% din salariul de baz lunar.
Astfel, s-a reținut de ctre instanț c personalul care își desfșoar activitatea în sistemul administrației penitenciare beneficiaz de sporuri acordate ca urmare a condițiilor în care își desfșoar activitatea (spor de 10%, spor de 50%, spor de 30%), precum și de un spor de 25% specific statutului de funcționar public cu statut special și funcției deținute.
Potrivit disp. art. 7 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, "toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fr nici o deosebire, dreptul la o egal protecție a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egal împotriva oricrei discriminri care ar viola prezenta declarație și împotriva oricrei provocri la o asemenea discriminare", iar potrivit art. 23 alin. 2, "toți oamenii, fr nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munc egal". Acest principiu al egalitții de tratament în salarizare se regsește și în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ratificat prin Decretul nr. 212/1974. De asemenea, potrivit art. 5 alin. 1 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de munc funcționeaz principiul egalitții de tratament de toți salariații și angajatorii, iar potrivit art. 16 alin. 1 din Constituția României, "cetțenii sunt egali în fața legii și a autoritților publice, fr privilegii și fr discriminri". Conform Directivei 2000/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de munc și condițiile de angajare, în vederea definirii și constatrii discriminrii directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile, iar nu neaprat în situații chiar similare. De asemenea, Curtea European a Drepturilor Omului a statuat c diferența de tratament devine discriminare în sensul art. 14 din Convenția European a Drepturilor Omului, numai atunci când autoritțile statale introduc distincții între situații analoge și comparabile, fr ca acestea s se bazeze pe o justificare rezonabil și obiectiv.
Potrivit nr.OG 137/2000, principiul egalitții între cetțeni și al excluderii privilegiilor și discriminrii sunt garantate în special în exercitarea dreptului la munc, la libera alegere a ocupației, la condiții de munc echitabile și satisfctoare, la un salariu egal pentru munc egal. În conformitate cu art. 2 din nr.OG 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferinț, pe baz de ras, naționalitate, etnie, limb, religie, categorie social, convingeri, sex, orientare sexual, vârst, handicap, boal cronic necontagioas, infectare, apartenența la o categorie defavorizat, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlturarea recunoașterii, folosinței sau exercitrii, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Totodat, la alin. 3 al aceluiași articol se arat c sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaz anumite persoane, pe baza criteriilor prevzute la alin. (1), faț de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Faț de aceste prevederi legale, instanța de fond a constatat c prin neacordarea tuturor sporurilor de care beneficiaz personalul din sistemul administrației penitenciare ca urmare a condițiilor în care își desfșoar activitatea, judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate este în mod evident discriminat faț de personalul din penitenciare. De asemenea, distincția fcut nu are la baz o justificare obiectiv și rezonabil atât timp cât atât judectorul delegat, cât și personalul din sistemul administrației penitenciare își desfșoar activitatea în aceleași condiții, iar sporurile de 30% prevzut de art. 21 din nr.OG 64/2006, de 10% pentru condiții vtmtoare (anten - electromagnetice) și de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase sunt sporuri specifice locului și condițiilor în care se desfșoar activitatea.
În consecinț, este întemeiat cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata sporului de 30% pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc, a sporului de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase și a sporului de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții vtmtoare (anten, electromagnetice), pentru perioada 18.10.2006 - 11.03.2007.
S-a mai reținut de ctre instanț c prin art. 14 alin. 2 din nr.OG 27/2006 aprobat prin Legea nr. 45/2007, s-a prevzut c "judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum și alte categorii de personal salarizate potrivit prezentei ordonanțe de urgenț, delegate sau detașate în sistemul penitenciar, beneficiaz pe durata delegrii sau detașrii și de drepturile prevzute de legile speciale pentru activitatea desfșurat efectiv în penitenciar". În temeiul acestor dispoziții legale, a fost emis Ordinul nr. 1918/C/2007 prin care s-a prevzut faptul c începând cu data de 12.03.2007, judectorii delegați pentru executarea pedepselor privative de libertate beneficiaz de un spor de 10% pentru activitatea desfșurat în condiții vtmtoare (anten - electromagnetice) și de un spor de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase, conform pct. 5.1.C și pct. 5.1.C din Anexa nr. 5 la Normele Metodologice de aplicare a nr.OG 64/2006 aprobate prin Ordinul nr. 399/C/2007. Din cuprinsul anexei nr. 18 la Ordinul nr. 1918/c/2007 rezult c reclamanta a beneficiat începând cu data de 12.03.2007 de urmtoarele sporuri: spor de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc potrivit disp. art. 21 din nr.OG 64/2006, spor de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții vtmtoare (anten - electromagnetice) și spor de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase (TBC, ), sporuri prevzute de pct. 5.1.C și pct. 5.1.C din Anexa nr. 5 la Normele Metodologice de aplicare a nr.OG 64/2006 aprobate prin Ordinul nr. 399/C/2007.
Întrucât reclamantei i s-a acordat începând cu data de 12.03.2007 sporul pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc prevzut de art. 21 din nr.OG 64/2006 în procent de 10%, în timp ce personalul din sistemul administrației penitenciare a beneficiat de același spor în procent de 30%, instanța a constatat c este întemeiat cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata diferenței de spor de 20% pentru perioada 12.03.2007 - 18.10.2007.
De asemenea, având în vedere faptul c dup data de 12.03.2007 reclamanta a beneficiat de sporul de anten de 10%, instanța a constatat c este neîntemeiat cererea acesteia de obligare a pârâților la plata acestui spor pentru perioada 12.03.2007 - 18.10.2007.
În ceea ce privește sporul de 25% prevzut de art. 11 din nr.OG 64/2006, acesta este un spor specific statutului de funcționar public cu statut special și funcției deținute. În consecinț, nefiind un spor specific locului și condițiilor în care se desfșoar activitatea, este neîntemeiat cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata acestui spor pentru perioada 18.10.2006 - 18.10.2007 cât a funcționat ca judector delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, prima instanța a constatat c este întemeiat în parte acțiunea formulat de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, Administrația Național a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor.
În consecinț, instanța a obligat pârâții s achite reclamantei spor pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc în cuantum de 30% pentru perioada 18.10.2006 - 11.03.2007 și de 20% pentru perioada 12.03.2007 - 18.10.2007, spor pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase de 50% și spor pentru desfșurarea activitții în condiții vtmtoare (anten, electromagnetice) de 10%, pentru perioada 18.10.2006 - 11.03.2007.
Instanța a respins cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata sporului de dispozitiv de 25% pentru perioada 18.10.2006 - 18.10.2007 și a sporului de anten de 10% pentru perioada 12.03.2007 - 18.10.2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției si Libertților si Administrația Naționala a Penitenciarelor, considerând-o nelegala si netemeinica prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9, 3041Cod procedur civil.
Ministerul Finanțelor Publice arat c în mod greșit prima instanț a respins excepția lipsei calitții sale procesuale pasive.
Motiveaz recurentul c rspunderea elaborrii proiectului bugetului de stat nu corespunde cu rspunderea plții sumelor reclamate în prezenta cauz. De asemenea, pentru conturarea calitții procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamat în prezenta cauz, arat c, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetar anual, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecinț, Ministerul Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurrii fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat s aloce fondurile pentru efectuarea plților pretinse.
Consider c nu are calitate procesual pasiv, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de munc constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de faț nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speț, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezult din raportul de drept material dedus judecții, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea c sumele respective urmeaz s fie incluse în buget de ctre Ministerul Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natur s confere acestuia calitatea procesual pasiv în cauz.
Ministerul Justiției si Libertților a invocat in recursul sau faptul ca pentru perioada anterioara modificrii si completrii OUG 27/2006 nu a existat temei legal pentru acordarea sporurilor solicitate, temeiul fiind introdus abia prin art.1 pct.7 din Legea 45/2007.Ordinul MJ 1918/C/2007 a stabilit sporurile cuvenite reclamantei, insa cu data de 12.03.2007. Nu poate fi reținut in cauza faptul c judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate trebuie s beneficieze de toate drepturile acordate funcționarilor publici cu statut special din cadrul ANP ori de sporurile respective in cuantumurile stabilite pentru aceștia.
Pârâta recurenta Administrația Național a Penitenciarelor a reiterat excepția lipsei calitții sale procesuale pasive, susținând c are doar calitatea de ordonator secundar de credite, fr a avea raporturi juridice directe cu reclamanta si c aceasta și-a desfșurat activitatea în Penitenciarul Iași, unitate cu personalitate juridic, și c aceasta este angajata Curții de APEL IAȘI. A mai susținut ANP ca sporul de antena si cel TBC se exclud reciproc, așa incit tribunalul le-a acordat in mod greșit pe amândou.
Analizând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constat, în primul rând, c recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dup deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede c executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesar includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plții sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Finanțelor nu a fost obligat s plteasc reclamantei drepturi bnești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele dou prți, așa cum se arat în cererea de recurs.
In ceea ce privește recursurile declarate de Ministerul Justiției și Administrația Național a Penitenciarelor, acestea sunt fondate doar pentru urmtoarele considerente.
In mod eronat si cu interpretarea greșita a legii, tribunalul a acordat reclamantei intimate sporul pentru condiții de pericol deosebit si grad ridicat de risc in cuantum de 20 % pentru perioada 12.03.-18.10.2007, considerând ca acesteia i se cuvine diferența dintre cuantumul de 30% acordat funcționarilor publici din ANP si cel de 10 % stabilit prin Ordinul MJ 1918/C/2007.
Este adevrat ca dispoziția legala ce îl prevede, respectiv art. 14 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, stabilește la 30% maximul acestui spor. Nu era insa atribuția instanței de judecata ca pentru aceasta perioada, ce o acoper pe cea înscrisa in ordin, sa stabileasc la maximum cuantumul sporului, fiind prerogativa exclusiva a ordonatorului principal de credite sa prevad un cuantum situat intre minimul si maximul legal. Sub acest aspect, sentința va fi modificata urmând a fi obligați parații la plata acestui spor in cuantumul prevzut de Ordinul MJ de 10% pentru perioada 12.03.-18.10.2007.
Curtea apreciaz ca sunt nefondate criticile recurenților referitoare la greșita lor obligare la plata sporului de 30% pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc, a sporului de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase și a sporului de 10% pentru desfșurarea activitții în condiții vtmtoare (anten, electromagnetice) pentru perioada 18.10.2006 - 11.03.2007.
Așa cum corect a reținut prima instanța, prin neacordarea tuturor sporurilor de care beneficiaz personalul din sistemul administrației penitenciare ca urmare a condițiilor în care își desfșoar activitatea, judectorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate este în mod evident discriminat faț de personalul din penitenciare iar distincția fcut nu are la baz o justificare obiectiv și rezonabil atât timp cât atât judectorul delegat cât și personalul din sistemul administrației penitenciare își desfșoar activitatea în aceleași condiții, iar sporurile de 30% prevzut de art. 21 din nr.OG 64/2006, de 10% pentru condiții vtmtoare (anten - electromagnetice) și de 50% pentru desfșurarea activitții în condiții deosebit de periculoase sunt sporuri specifice locului și condițiilor în care se desfșoar activitatea.
Si motivul de recurs invocat de Administrația Național a Penitenciarelor referitor la greșita acordare simultana a sporului de antena si cel TBC este nefondat. Curtea constata ca aceste doua sporuri nu se pot exclude reciproc din moment ce au temeiuri juridice distincte. Astfel, sporul de 50% este prevzut de pct.5.1. din Anexa 5 la Normele de aplicare a OG 64/2006 iar cel de antena, de 10% este prevzut de pct.5.1.2 din același act normativ.
de cele reținute,fiind incidente disp.art.304 pct.9, conform art.312 pr.civ. se vor admite recursurile Ministerului Justiției si Administrației Naționale a Penitenciarelor si se va modifica in parte hotrârea primei instanțe, in sensul celor precizate prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertților si Administrația Național a Penitenciarelor împotriva sent.797/30.05.2008 pronunțata de Tribunalul I, sentința pe care o modifica in parte in sensul ca:
Obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, și Administrația Național a Penitenciarelor, solicitând obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași și Administrația Național a Penitenciarelor s plateasca reclamantei sporul pentru desfșurarea activitții în condiții de pericol deosebit ori cu grad ridicat de risc în cuantum de 30% din indemnizația de baza bruta lunara pentru perioada 18.10.2006-11.03.2007 si de 10% pentru perioada 12.03.2007 - 18.10.2007.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva aceleiași hotrâri.
Irevocabila.
Pronunțat în ședința public de la 09 Octombrie 2009.
Presedinte, Judector, Judector,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./Tehnored.
21.10.2009 - 2ex.-
Tribunalul I:;
.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
