Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 95/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 95/

Ședința publică de la 08 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu Izabela Mușat

Asistenți judiciari - -

-

Grefier șef sectie -

Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta ( fostă ), în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa reclamantei ( fostă ), precum și a pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Față de excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului MEF și excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei martie 2005 - 3 septembrie 2005, precum și față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.

CURT EA

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 04.09.2008 reclamanta fosta a chemat in judecata pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada martie 2005- mai 2006, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.

De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.

În motivarea acțiunii se arată că reclamanta funcționează ca ersonal p. de specialitate la Judecătoria Brașov, in funcție de grefier.

Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"

Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.

În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.

Pârâta Curtea de APEL BRAȘOV a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii arătând că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile OUG8/2007 la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2007, insa cu respectarea termenului general de prescripție de trei ani. In acest sens invoca excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1.03.2005 si pana la data introducerii acțiunii.

Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției este criticata sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.

Se invoca excepția prescrierii dreptului material la acțiune, si se solicita respingerea petitului privitor la acordarea dobânzii legale.

Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanta iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.

Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Brașov.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.

În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului material la acțiune, instanța constata ca este întemeiata.

Pretențiile aferente perioadei martie 2005- 03.09.2005, pretinse de reclamanta sunt prescrise nefiind formulate in termen de 3 ani de la data nașterii dreptului. De altfel, acțiunea reclamanților este formulată in data de 4.09.2008 si raportat la aceasta data, cu respectarea termenului general de prescripție, reclamanta putea solicita drepturi salariale doar din 04.09.2005.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.

Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.

Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorii, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).

Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate

În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.

Instanța va respinge pretențiile reclamantei formulate in contradictoriu cu Judecătoria Brașov, aceasta neavând personalitate juridica, neputând fi obligata la plata drepturilor salariale in solidar cu ceilalți pârâți care au calitatea de ordonatori de credite si care in virtutea legii 304/2004 au personalitate juridică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor invocată de acest pârât.

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei martie 2005 - 3 septembrie 2005 și în consecință:

Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta ( fostă ) cu domiciliul ales la TRIBUNALUL BRAȘOV,- jud B, în contradictoriu cu pârâții: Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B, B- dul - nr. 5, Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5.

Obligă pârâtele: Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să-i plătească reclamantei diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 4.09.2005 - 1mai 2006, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală până la plata efectivă.

Obligă pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni cu privire la acest spor în cartea de muncă a reclamantei.

Obligă pârâții să includă în proiectul bugetului de stat sumele necesare plății drepturilor de mai sus;

Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor sume.

Respinge pretențiile reclamantei în contradictoriu cu pârâta Judecătoria Brașov.

Respinge pretențiile reclamantei aferente perioadei martie 2005 - 3.09.2005 ca prescrise.

Definitivă și executorie.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 08 Octombrie 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Cu votul consultativ al asistenților judiciari

- - -

Grefier șef secție

-

Red AP 24.10.2008

Dact AG 28.10.2008/ 7 ex.

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu Izabela Mușat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 95/2008. Curtea de Apel Brasov